Sunt suficient de bolnav pentru a-mi lua o zi liberă de la serviciu? Ce trebuie să știe angajații

Autor: Alexandra Curtache

În multe cazuri, răspunsul este evident: febră, dureri generalizate și dificultăți de concentrare indică clar nevoia de odihnă. Dar în cazul simptomelor ușoare, dilema devine mai complicată, mai ales pentru cei care se simt presați să-și continue activitatea.

Simptome ușoare, dar riscuri mari: pericolul transmiterii virusului la locul de muncă

Continuarea activității, chiar și cu simptome ușoare, poate avea consecințe serioase. Prezența la serviciu în perioada de contagiozitate duce adesea la răspândirea bolii între colegi sau clienți, în special în profesii cu interacțiune directă: învățători, personal din retail, lucrători în sănătate sau îngrijire socială.

În plus, din perspectiva organizațională, un angajat bolnav este adesea mai puțin productiv. Recomandarea specialiștilor în sănătate publică este clară: evitați locul de muncă dacă aveți simptome, oricât de minore ar părea.

Lucrul de acasă - soluție de compromis sau capcană?

Pandemia a normalizat munca la distanță, iar mulți aleg acum să rămână acasă și să participe la ședințe online în loc să își ia o zi de concediu medical. Însă această alegere nu este întotdeauna benefică. Mulți se simt vinovați că își lasă colegii cu mai mult de lucru sau își impun standarde nerealiste de performanță.

Această formă de „presenteism digital” poate întârzia vindecarea și agrava starea de sănătate. Fără odihna necesară, virusurile au un teren propice să se extindă sau să recidiveze.

Ce drepturi aveți dacă vă simțiți rău?

În România, angajații care lucrează cu contract individual de muncă au dreptul la concediu medical plătit, în baza unui certificat eliberat de medicul de familie sau specialist. Indemnizația de concediu medical este, în general, de 75% din media veniturilor brute din ultimele șase luni, dar poate ajunge și la 100% în anumite cazuri (cum ar fi boli infecto-contagioase sau accidente de muncă). Angajatorul poate solicita prezentarea certificatului medical în termen de 24-48 de ore de la debutul absenței.

Cu toate acestea, nu toți lucrătorii beneficiază de acest drept. Persoanele angajate „la negru”, muncitorii zilieri sau lucrătorii independenți care nu contribuie la asigurările de sănătate nu au acces la concedii medicale plătite. În aceste cazuri, lipsa unei protecții sociale adecvate îi determină pe mulți să continue să lucreze chiar și când sunt bolnavi, riscându-și sănătatea și contribuind, totodată, la răspândirea bolilor în comunitate.

„Presenteismul” - un fenomen mai nociv decât pare

Presenteismul, tendința de a lucra chiar și atunci când nu te simți bine, este un fenomen răspândit și costisitor. Estimările indică faptul că între 30% și 90% dintre angajați lucrează bolnavi cel puțin o dată pe an.

Există două tipuri de presenteism: voluntar, din pasiune sau din dorința de a fi util, și involuntar, cauzat de presiuni financiare sau lipsa concediului medical. Al doilea este cu mult mai dăunător, atât pentru sănătatea angajatului, cât și pentru performanța colectivă a echipei.

Sectoarele educației și sănătății sunt printre cele mai afectate de prezenteismul involuntar, din cauza sentimentului de responsabilitate față de ceilalți.

Ce pot face liderii și colegii pentru a schimba cultura organizațională?

Conducerea are un rol crucial. Liderii care dau exemplu pozitiv, își iau concediu când sunt bolnavi și încurajează odihna, creează un mediu în care sănătatea este o prioritate. În schimb, liderii care pun presiune asupra echipei perpetuează un climat toxic, în care oamenii se simt obligați să își sacrifice sănătatea pentru a nu fi judecați.

De asemenea, sprijinul colegilor este esențial. Echipele care cooperează, împart sarcini și se susțin reciproc creează o cultură a responsabilității comune și a empatiei.

O problemă mai mare decât locul de muncă: nevoia unei schimbări de politică

Pentru mulți angajați, a-și lua o zi liberă din cauza unei răceli este un lux pe care nu și-l permit. Asta nu este o problemă individuală, ci una sistemică. Soluția nu vine doar din partea companiilor, ci presupune o reformă socială și politică, care să ofere o plasă de siguranță tuturor lucrătorilor, indiferent de forma lor de angajare.

Până atunci, întrebarea „Sunt suficient de bolnav pentru a-mi lua o zi liberă?” va rămâne, pentru mulți, nu doar un semn de întrebare legat de sănătate, ci și de supraviețuire economică.