Rusia ar fi solicitat, în cadrul unor discuții privind încheierea războiului din Ucraina, retragerea Finlandei din NATO și închiderea bazelor Alianței din țările baltice.
Printre alte condiţii, Rusia cere pentru a pune capăt războiului în Ucraina ca Finlanda să părăsească NATO şi ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi închidă bazele din Estonia, Letonia şi Lituania, a relatat ziarul german Bild vineri, deşi Kremlinul a dezminţit aceste afirmaţii, relatează EFE.
Potrivit publicaţiei germane, Moscova a înaintat o propunere de reformare a arhitecturii de securitate în Europa în cadrul discuţiilor informale purtate cu reprezentanţi europeni în timpul negocierilor trilaterale de săptămâna aceasta de la Abu Dhabi cu Ucraina şi SUA.
Bild a menţionat că, în paralel cu delegaţiile oficiale, s-au stabilit contacte în diferite formate, unele prin intermediul mediatorilor civili, iar altele prin intermediul mediatorilor militari.
Ca parte a unei propuneri formulate în acest context, Rusia ar fi solicitat păstrarea teritoriilor pe care le-a ocupat deja în Ucraina, pe lângă partea din Donbas pe care nu a reuşit să o cucerească pe cale militară, precum şi demilitarizarea porturilor ucrainene din Odesa şi Nikolaiv.
Ucraina poate intra în UE, dar nu și în NATO. Ce planuri sunt pentru țările baltice și Republica Moldova
Ucraina nu ar putea adera la NATO, dar ar putea adera la Uniunea Europeană, aşa cum a subliniat deja Moscova în trecut.
În plus, Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să-şi închidă bazele militare din ţările baltice, iar Finlanda ar trebui să se retragă din NATO - organizaţie la care a aderat în urma invaziei ruse în Ucraina - şi să revină la statutul său neutru dinaintea conflictului, conform aceluiaşi set de propuneri.
De asemenea, planul prevede o restructurare a Republicii Moldova, care ar deveni republică federală din care ar face parte oficial Transnistria şi Găgăuzia, deşi, în cazul aderării la UE, acestea din urmă ar putea organiza referendumuri privind propria independenţă.
În schimb, Rusia ar renunţa la staţionarea armelor nucleare şi a rachetelor cu rază medie de acţiune în Belarus.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat joi, în declaraţii preluate de agenţia rusă Interfax, că Moscova nu a cerut retragerea Finlandei din NATO şi că acest subiect "nu a fost discutat" la Abu Dhabi.
Retragerea NATO din Europa de Est?
Totuși, mai multe informații apărute pe surse în presa occidentală par să indice altceva. Potrivit presei franceze, Statele Unite vor să obțină mai mult decât un acord pentru încetarea războiului. Este vorba despre stabilirea unui nou cadru de securitate între Ucraina, Rusia și Europa. Inițiativa a cauzat îngrijorare între unii lideri europeni, care afirmă Moscova s-ar putea folosi de negocieri pentru a obține concesii privind prezența NATO în estul Europei.
Secretarul de stat american Marco Rubio a salutat ce s-a discutat în prima zi, calificând negocierile ca fiind „foarte productive”. El a mai susținut că reprezentanții europeni trebuie să participe la procesul diplomatic, pentru că sunt parte din rezolvarea conflictului.
Discuţiile dintre delegaţiile Rusiei şi Ucrainei, mediate de SUA, au început marţi la Abu Dhabi cu scopul de a încerca relansarea eforturilor diplomatice menite să stopeze războiul provocat de invazia rusă ce durează de mai mult de patru ani şi jumătate, relatează agenţiile AFP şi EFE.
Această abordare a stârnit îngrijorări la Kiev, avertizând asupra riscului unui acord de tip „Yalta 2.0”, cu referire la împărțirea sferelor de influență în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
„Putin vrea ca URSS să revină”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a solicitat și desemnarea unui reprezentant european care să participe la negocierile privind viitorul securității continentale.
„A venit momentul”, a zis Zelenski, subliniind necesitatea implicării directe a Europei în procesul diplomatic.
Cancelarul german Merz îi cere lui Trump să nu vină cu "nicio surpriză" după ce discută cu Putin
Cancelarul german Friedrich Merz i-a transmis vineri preşedintelui american Donald Trump să nu producă surprize după ce va discuta săptămâna viitoare cu omologul său rus Vladimir Putin despre Ucraina, transmite Reuters.
"Aici la Dublin unii se tem că asta s-ar putea transforma într-un al doilea 'moment Anchorage'. De aceea vreau să formulez foarte clar mesajul nostru către Statele Unite: vă rugăm, nicio surpriză. Continuaţi să jucaţi în Echipa Europei şi Echipa Ucrainei", a spus Merz la summitul european din capitala Irlandei, referindu-se la întâlnirea de anul trecut a lui Trump cu Putin în Alaska.
Unii lideri europeni au considerat că dialogul americano-rus la vârf ar fi putut constitui un moment de cotitură în eforturile de încheiere a războiului din Ucraina.
Merz insistă ca UE să includă sprijinul pentru Ucraina în negocierile pentru bugetul pe termen lung al Uniunii. El a afirmat că propunerea sa a întrunit un consens larg, deşi mai este mult până la un acord.
După tratativele de săptămâna aceasta, de la Abu Dhabi, între reprezentanţii Washingtonului, se aşteaptă ca în săptămânile următoare să înceapă negocieri de pace consistente, a mai declarat cancelarul.
El a respins însă cererile Rusiei de a face din arhitectura europeană de securitate subiectul principal al dialogului şi a arătat că NATO asigură deja cadrul respectiv. "Discuţiile viitoare trebuie să se concentreze asupra unei chestiuni centrale: în ce cadru se poate garanta securitatea Ucrainei după încheierea păcii? Mai întâi trebuie însă să ajungem efectiv la pacea respectivă", a explicat şeful guvernului de la Berlin, potrivit Agerpres.
"Cu cât Occidentul va fi mai conciliant faţă de ambiţiile militare ale Rusiei, cu atât Rusia îl va testa mai mult"
Ministrul finlandez al apărări, Antti Häkkänen, a calificat vineri drept "scandaloase" presupusele cerinţe ale Moscovei faţă de NATO şi a subliniat că Kremlinul urmăreşte ca ţările Alianţei să-şi impună singure restricţii care să servească intereselor Rusiei.
"Acest gen de lucruri nu sunt negociabile, iar Rusia ştie asta. Este absolut revoltător chiar şi numai să sugerezi aşa ceva", a declarat Häkänen în cadrul unei conferinţe de presă.
Potrivit lui Häkkänen, arhitectura de securitate europeană, în măsura în care se referă la apărarea ţărilor independente şi a statelor membre ale NATO, nu este "deloc un subiect negociabil".
În opinia sa, în ultima vreme Rusia a devenit tot mai insistentă în a pune la încercare Europa şi Statele Unite, pentru a vedea în ce măsură aceste ţări ar fi dispuse să cedeze în faţa pretenţiilor sale.
"Cu cât Occidentul va fi mai conciliant faţă de ambiţiile militare ale Rusiei, cu atât Rusia îl va testa mai mult. Moscova va merge atât de departe cu aceste testări pe cât îi va permite indulgenţa occidentală", a subliniat el.
Potrivit lui Häkkänen, strategia Rusiei constă în maximizarea cerinţelor sale înainte de orice negocieri cu Europa pentru ca apoi să facă presupuse concesii şi să îşi atingă mai uşor obiectivele iniţiale.
Finlanda a aderat oficial la NATO pe 4 aprilie 2023, după mai puţin de un an de la începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, după aproape trei decenii de cooperare strânsă cu Alianţa Nord-Atlantică, renunţând la politica istorică de nealiniere militară, conform Agerpres.
