Analistul politic Bogdan Chirieac susține că inițiativa PSD privind reforma administrativ-teritorială reprezintă "o dovadă de curaj", subliniind că statul nu mai poate susține financiar cheltuielile pentru comunele cu cel mult 1500 de locuitori.
Într-o intervenție la Realitatea Plus, Bogdan Chirieac a atras atenția că, deși comasarea este absolut necesară, după două decenii de amânări, proiectul riscă să fie blocat de PNL și USR.
"Despre această reorganizare se vorbește de cel puțin două decenii. În 2012, când era USL-ul, cred că s-a făcut și o comisie, la vremea respectivă, care se ocupă de așa ceva. Cred că a fost implicată și Academia Română în acea comisie.
Este absolut necesară această comasare, această reformă administrativ-teritorială. Atunci se vorbea de opt regiuni în România. Era vorba de atragerea fondurilor europene, era vorba de dezvoltare. Nu se punea problema de reducere a cheltuielilor, cum se pune acum cu stringență.
Bogdan Chirieac: Nu s-a făcut niciodată fiindcă s-au opus primarii. Acesta este adevărul
Nu s-a făcut niciodată fiindcă s-au opus primarii. Acesta este adevărul. Președinții de consilii județene, primarii. A existat multă opoziție în ambele partide, și în PSD, și în PNL și proiectul a fost abandonat. Acum, e o dovadă de curaj din partea PSD-ului să inițieze așa ceva, mai ales că domnul Ilie Bolojan n-a propus niciodată această reformă și spune că n-a putut să facă reforme fiindcă nu l-a lăsat PSD-ul.
Acum vine PSD-ul cu această reformă. Să vedem ce vor face PNL și USR. Cred că vor refuza această reformă. Să nu uităm că PSD-ul nu are majoritate.
Cu siguranță, ea trebuie făcută. Nu poți să ții cheltuieli ale statului pentru comune de 1500 sau sub 1500 de locuitori. Comuna respectivă, așezarea respectivă nu dispare", a punctat Bogdan Chirieac, la Realitatea Plus.
Ce presupune reorganizarea teritorială
Partidul Social Democrat propune șase criterii care să fie avute în vedere în cadrul reformei administrativ-teritoriale pentru a stabili localitățile sustenabile din punct de vedere administrativ.
Criteriile propuse de social-democrați:
- populația și demografia;
- sustenabilitatea economică (stabilită prin compararea veniturilor și cheltuielilor proprii ale fiecărei primării), precum și gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale;
- capacitatea administrativă: competențele administrației locale, investițiile realizate și fondurile atrase;
- conectivitatea: distanța dintre UAT-ul respectiv și infrastructura de transport, unități sanitare sau de pompieri;
- accesibilitatea: accesul locuitorilor la servicii de bază (număr de școli, dispensare, grădinițe, creșe, medici);
- serviciile publice locale: alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu gaze, iluminatul public sau transportul în comun.
În fiecare județ ar urma să se constituie un comitet de reorganizare, în jurul instituției prefectului. În acest comitet vor mai fi reprezentate: Consiliul Județean, Oficiul de cadastru, Direcția județeană de statistică, Inspectoratul școlar, Poliția, Direcția agricolă.
"Desființarea unei primării nu înseamnă dispariția localității respective"
Dragoș Benea a subliniat că implementarea reformei nu presupune o dispariție a "rădăcinii satului" românesc.
"Vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție și anume: sate, comune, orașe, municipii și județe. Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității respective. Aici aș forța o analogie (...) cu ce s-a întâmplat în contextul comasării unităților școlare. Acea comasare de școli a presupus pierderea personalității juridice a unor unități de învățământ. Asta nu înseamnă că a dispărut școala cu totul, că s-a desființat. Elevii tot acolo merg, dar au dispărut funcții de directori, de directori adjuncți, de contabili-șefi, consilii de administrație", a explicat el.
Benea a precizat că modificările sunt importante în perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034, unde va exista o scădere a fondurilor de coeziune comparativ cu anii anteriori.
El a afirmat că în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități cu până la 3.000 de locuitori. Totodată, 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au o administrație locală "bugetofagă", de nivel "orășenesc".
