Îmbătrânirea accelerată a populației României va pune presiune pe mai multe domenii esențiale, avertizează vicepreședintele Institutului Național de Statistică (INS), Silviu Vîrva.
Îmbătrânirea populaţiei României va avea consecinţe importante asupra pieţei muncii, sustenabilităţii sistemului de pensii, sănătăţii şi protecţiei sociale, în condiţiile în care numărul persoanelor vârstnice creşte în raport cu generaţiile tinere, a avertizat vicepreşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Silviu Vîrva.
"Nu vorbim, aşadar, doar despre o schimbare a structurii pe vârste, ci despre o transformare cu implicaţii directe asupra pieţei muncii, sustenabilităţii sistemelor de pensii, sănătăţii şi protecţiei sociale. Aşadar, avem tot mai multe persoane vârstnice în raport cu generaţiile tinere, ceea ce înseamnă o bază potenţial mai restrânsă de contribuabili şi cheltuieli tot mai mari pentru pensii, sănătate şi servicii sociale", a afirmat Silviu Vîrva, citat în comunicat.
Îmbătrânirea accelerată a populaţiei
Potrivit datelor provizorii ale INS, la 1 ianuarie 2026, populaţia rezidentă a României era de 19 milioane de persoane, aflându-se pe un trend descendent. Un sfert (25,7%) era reprezentat de persoane în vârstă de peste 60 de ani, respectiv 4,89 milioane de persoane. Femeile reprezentau majoritatea acestei categorii de populaţie, cu o pondere de 58,7%.
Aceste cifre trebuie privite în contextul unui fenomen demografic mai amplu, respectiv îmbătrânirea accelerată a populaţiei, pe fondul scăderii natalităţii şi al unui spor natural negativ, dar și o pierdere de un milion de oameni din populația ocupată a țării, atrage atenţia vicepreşedintele INS.
Un indicator relevant în acest sens este indicele de îmbătrânire demografică, care, în decurs de zece ani, a crescut de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri în 2016 la 135,9 în 2026. Cu alte cuvinte, România are tot mai multe persoane vârstnice în raport cu populaţia tânără, iar această tendinţă va avea consecinţe importante asupra modului în care funcţionează societatea şi economia, notează sursa citată.
Ca o consecinţă, România va avea o populaţie activă mai redusă, ceea ce poate genera dificultăţi de recrutare, deficit de personal în anumite sectoare şi presiuni asupra costurilor salariale.
O schimbare de perspectivă: "să nu privim îmbătrânirea exclusiv prin prisma bolii, ci şi prin prisma prevenţiei și a menţinerii autonomiei"
Referitor la poziţionarea pe piaţa muncii, pentru segmentul de populaţie de peste 60 de ani, în anul 2025, rata de ocupare era de 38,5% pentru persoanele de 60-64 de ani, de 5,2% pentru cele de 65-69 de ani şi de 1,1% pentru cele de 70-74 de ani, în condiţiile în care, la nivel naţional, România înregistra o rată de ocupare de 48,3%.
"Pot spune, astfel, că îmbătrânirea populaţiei nu este doar o provocare demografică. Este o provocare economică, socială şi instituţională, care impune regândirea modului în care organizăm îngrijirea pe termen lung", a adăugat reprezentantul INS.
Potrivit acestuia, îmbătrânirea este un proces individual, iar nevoile diferă semnificativ în funcţie de starea de sănătate, condiţiile socio-economice şi existenţa unui sistem de sprijin familial.
"Apreciez că un sistem modern pentru seniori nu trebuie să fie construit exclusiv în jurul îngrijirii celor care au ajuns să depindă de sprijinul altora, ci trebuie să înceapă mult mai devreme, prin prevenţie şi susţinerea îmbătrânirii active. Aceasta presupune o schimbare de perspectivă: să nu privim îmbătrânirea exclusiv prin prisma bolii, a dependenţei şi a nevoii de îngrijire, ci şi prin prisma prevenţiei, a menţinerii autonomiei, a participării sociale şi a calităţii vieţii", a afirmat Silviu Vîrva.
România are nevoie de un sistem de îngrijire
În opinia vicepreşedintelui INS, România are nevoie de un sistem de îngrijire pe termen lung capabil să ofere servicii accesibile, diversificate şi de calitate persoanelor care şi-au pierdut, într-o anumită măsură, autonomia şi au nevoie de sprijin.
Aceste servicii trebuie să fie centrate pe persoană, adaptate gradului de dependenţă şi nevoilor individuale şi să asigure continuitatea îngrijirii, fie că este vorba despre servicii la domiciliu, servicii comunitare, centre de zi sau servicii rezidenţiale, consideră acesta.
"Pe de altă parte, trebuie să investim mult mai mult în prevenţie. Pentru că obiectivul nu poate fi doar să îngrijim mai bine persoanele care au devenit dependente, ci şi să prevenim sau să întârziem, pe cât posibil, apariţia dependenţei. România nu trebuie doar să se pregătească pentru o populaţie mai îmbătrânită, ci trebuie să se pregătească pentru o societate în care îngrijirea persoanelor vârstnice devine o responsabilitate comună, care necesită politici publice, resurse, infrastructură, personal calificat şi parteneriate între sectorul public şi cel privat", a adăugat vicepreşedintele INS.
Silviu Vîrva a participat, pe 9 noiembrie, la prima ediţie a conferinţei "România după 60", organizată de Centrele ECHO, împreună cu Institutul de Îmbătrânire Activă, sub patronajul Subcomisiei de Populaţie şi Dezvoltare din cadrul Senatului României.
Evenimentul şi-a propus să aducă în centrul agendei publice una dintre marile provocări ale României, respectiv construirea unui sistem de îngrijire pe termen lung care să răspundă nevoilor reale ale persoanelor vârstnice, conform Agerpres.
