România a pierdut un milion de persoane din populația ocupată în perioada 2008-2024.
Populaţia ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane în perioada 2008-2024, de la 8,7 milioane la 7,7 milioane, în timp ce numărul salariaţilor a crescut de la 5,2 milioane la 5,8 milioane, potrivit unei analize Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, populaţia ocupată cuprinde toate persoanele care exercită în mod obişnuit o ocupaţie aducătoare de venit, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte tipuri de plăţi.
În intervalul 2008-2024, populaţia ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane
Conform INS, populaţia ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare şi persoanele asimilate acestora - personalul MApN, MAI şi SRI -, deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice şi obşteşti.
Analiza arată că, după aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 2008-2024, populaţia ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane, de la 8,7 milioane în 2008 la 7,7 milioane în 2024.
În acelaşi interval, numărul salariaţilor a crescut de la 5,2 milioane la 5,8 milioane. Categoriile care s-au diminuat procentual cel mai mult au fost lucrătorii familiali neremuneraţi, cu 72% mai puţini în 2024 decât în 2008, şi lucrătorii pe cont propriu, cu 31% mai puţini.
Ponderea populaţiei civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas aproape constantă, de la 16,6% în 2008 la 16,5% în 2024, în timp ce ponderea populaţiei ocupate în mediul privat a crescut de la 79,9% la 81,8%.
În ceea ce priveşte rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, aceasta a înregistrat o uşoară creştere, de la 62,5% în 2008 la 63,4% în 2024. În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută faţă de medie: 57,8% în 2008 şi 58,3% în 2024.
Variaţii semnificative între judeţe
Analiza evidenţiază şi variaţii semnificative între judeţe în ceea ce priveşte ratele de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă. Cele mai ridicate valori se înregistrează în judeţele Cluj (78%), Timiş (77%) şi Sibiu (74%), iar cele mai scăzute în Giurgiu (40%), Botoşani (41%) şi Călăraşi (41%).
În Bucureşti, numărul persoanelor ocupate, de 1,3 milioane, este mai mare decât cel al populaţiei rezidente în vârstă de muncă, situaţie explicată prin faptul că în Capitală lucrează un număr semnificativ de rezidenţi din judeţele limitrofe.
"Aceste date subliniază nevoia unor politici publice care să susţină accesul echitabil la muncă, reducerea disparităţilor regionale şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru toţi lucrătorii", se arată în material.
Analiza a fost realizată pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică - Tempo Online, conform Agerpres.
România caută forță de muncă. Angajatorii merg până în Asia pentru sudori, croitori sau agronomi
Companiile din România se confruntă cu o lipsă acută de sudori, iar unele dintre ele sunt dispuse să organizeze recrutări direct în țări din Asia sau Africa, pentru a selecta angajații la fața locului, renunțând la metodele de recrutare de la distanță.
Această tendință se observă și în cazul altor meserii unde oferta de forță de muncă din România a scăzut semnificativ în ultimii ani, în ciuda cererii ridicate, cum ar fi cea de croitor sau agronom, conform experților menționați de termene.ro.
Cererea angajatorilor vizează în principal lucrători necalificați, însă există și solicitări pentru personal calificat, cum ar fi viitori lideri de echipă. „Pe sudură, prelucrare de metal, noi îi filmăm câteva minute ca să se vadă totuși cum se descurcă. Sunt companii mari care caută sudori, mai ales pe segmentul naval. Sudorii se găsesc destul de greu”, a explicat un specialist în recrutare, conform aceleiași surse.
Alte poziții căutate includ croitori, lucrători în domeniul curățeniei, îngrijitori la căminele de bătrâni, dar mai ales posturi în construcții, unde cererea este cea mai ridicată pentru toate tipurile de angajați. În paralel, experții semnalează o nevoie tot mai mare de persoane calificate, inclusiv cu studii superioare, pentru domenii precum agricultura,ingineri agronomi, sau retail.
O cerință frecventă
O cerință frecventă a angajatorilor este ca angajatul să dețină permis de conducere, inclusiv în cazul femeilor care se angajează ca bone. Această condiție poate reprezenta un obstacol pentru anumite țări asiatice, ale căror documente nu sunt recunoscute oficial în România. În schimb, lucrătorii din Pakistan au acte recunoscute, însă procesul poate dura mai mult, chiar și până la un an, comparativ cu aproximativ șase luni în alte situații.
Un contingent de 100.000 de lucrători străini noi
Pentru anul 2025, Guvernul României a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini noi, menținând aceeași cifră pentru al treilea an consecutiv, în ciuda solicitărilor angajatorilor de a crește numărul de muncitori non-UE. Potrivit pieței, nevoia reală ar fi de aproximativ 250.000 de lucrători străini. La 12 decembrie 2024, erau active 146.387 de contracte de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene și Spațiului Economic European, dintre care 94.155 contracte noi, conform datelor oficiale, conform termene.ro.
CITEȘTE ȘI: Român plecat de 30 de ani din țară, semnal din Italia: ”Nu mai merge așa”. De ce nu se întorc românii acasă
