Scandalul izbucnit recent între Mița Biciclista și celebra Patiserie Amzei, viralizat pe internet drept războiul merdenelelor după ce patronii de la Mița Biciclista au acuzat că proprietarul patiseriei folosește margarină în loc de unt, e analizat și din perspectivă economică de istoricul și sociologul Bogdan Bucur.
Bogdan Bucur afirmă că reacția rapidă de retragere și scuzele publice vin pe fondul unor probleme financiare serioase ale societății Amzei District SRL, firma care administrează casa de patrimoniu „La Mița Biciclista”. Citând date financiare publice pentru anul 2025, Bogdan Bucur arată că firma a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de lei, însă cheltuielile au depășit 16 milioane de lei, generând o pierdere de circa 4,3 milioane de lei, deci aproape 1 milion de euro, în creștere cu 37% față de anul precedent.
În contrast, Patiseria Amzei a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri de 3,1 milioane de lei și un profit net de 542.000 de lei, adică peste 100.000 de euro, în creștere cu aproape 60% față de 2024.
În acest context, sociologul susține că atitudinea și scuzele ulterioare ale co-fondatorului au fost motivate strict de teama de a nu-și distruge definitiv afacerea.
„Dacă Coana Mița Biciclista dă faliment, ceea ce cred ca se va întâmpla (dacă finanțatorul din spate nu mai aruncă câteva milioane de euro, bani pe care de altfel îi are), semnificația acestei întâmplări este, însă, politică. Iar acest aspect mă interesează, căci arată o formă de solidaritate din partea poporului român de care clasa politică și-a bătut joc în mod constant în ultimii 20 de ani”, scrie Bogdan Bucur.
„Atunci când trăiești din banii clienților, există un mecanism de control extrem de eficient: dacă îți superi publicul, riști să-ți duci afacerea în gard, ceea ce cred că deja a făcut. (...) Ceea ce a făcut filfizonul franțuzit se cheamă disperare după bani și e motivat financiar. De aceea, scuzele sunt false și trebuie respinse”, afirmă Bogdan Bucur.
Potrivit acestuia reacția de solidaritate a publicului față de patiseria tradițională arată o forță a cetățenilor care ar trebui să se reflecte și pe scena politică. Totuși, Bogdan Bucur remarcă o prăpastie uriașă între sistemul comercial și cel politic din România.
„Dacă guvernarea României ar depinde în aceeași măsură de voința cetățenilor români, precum stabilimentul din Amzei, probabil că jumătate dintre politicienii noștri s-ar retrage periodic, cu lacrimi în ochi, cerându-și scuze în genunchi pentru ceea ce au făcut României. Numai că aici apare diferența fundamentală, o afacere depinde de clienții ei. Puterea politică în România nu depinde, în mod real și imediat, de cetățeni”, expică sociologul.
În opinia sa, rețelele de putere din România sunt protejate de sancțiunea directă a votului prin structuri netransparente, sinecuri, administrație coruptă și resurse bugetare administrate fraudulos. Această infrastructură le oferă politicienilor o capacitate uriașă de auto-reproducere, chiar și în momente de nemulțumire populară extremă.
„Marea victorie de astăzi este că solidaritatea funcționează și poate avea o finalitate politică. Din păcate, nu știu cum poate fi înfrântă capacitatea rețelelor de putere de a corupe voința alegătorilor prin promovarea unor marionete care sunt ținute la dospit ani de zile, mai ceva ca plăcintele sau cozonacii de Crăciun”, concluzionează Bogdan Bucur.
