Asociaţia MozaiQ, un ONG care susţine drepturile persoanelor LGBTI+ din România, readuce în discuţie parteneriatul civil după motivarea CCR pe legea integrităţii.
Conform acestora, motivarea CCR "conține o constatare cu consecințe directe pentru sute de mii de familii din România: statul nu poate lega nicio consecință juridică de relațiile dintre partenerii necăsătoriți, „de sex diferit sau de același sex", atâta timp cât nu le recunoaște și nu le protejează printr-o lege".
MozaiQ aduce aminte că parlamentarii au votat în noua lege ANI un amendament care extindea obligaţia de a depune declaraţii de avere şi de interese şi de „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți" cu un demnitar sau funcționar public. Prevederea a picat la CCR, iar Curtea Constituţională a explicat şi de ce.
„În lipsa recunoașterii și protejării de către stat a formelor de conviețuire dintre persoane de sex diferit sau de același sex, statul nu poate lega consecințe juridice în raport cu aceste tipologii de relații. Mai mult, nu poate impune drepturi sau obligații acestor parteneri de fapt în condițiile în care caracterizarea juridică a acestor relații informale nu este realizată."
Curtea adaugă că, în absența unor criterii legale, o instituție a statului nu poate aprecia dacă două persoane se află sau nu într-o relație asemănătoare celei dintre soți, întreaga procedură fiind marcată de subiectivism.
"Statul român a ajuns, în propriile sale acte, la o constatare pe care MozaiQ și comunitatea LGBTI o susțin de ani de zile: cuplurile necăsătorite nu au în prezent nicio existență juridică în România. Cel mai grav este că nu li se pot acorda drepturi: nu pot moșteni unul de la celălalt fără testament, nu pot lua decizii medicale unul pentru celălalt, nu au acces garantat la partener în spital, nu sunt recunoscute ca familie în relația cu nicio instituție.
Vestea bună este că problema are o soluție cunoscută, testată și folosită în majoritatea statelor Uniunii Europene: parteneriatul civil. O lege care definește clar ce este un cuplu, cine face parte din el și ce drepturi și responsabilități decurg de aici, exact „caracterizarea juridică" a cărei lipsă o constată CCR. România face parte dintr-un grup foarte restrâns de state UE, alături de Slovacia și Bulgaria, care nu oferă nicio formă de recunoaștere legală cuplurilor necăsătorite, indiferent de sex", transmite MozaiQ.
„Este chiar culmea ca statul să ne ceară factură pe bocancul cu care ne calcă pe cap. Este absurd ca partenerul meu să aibă obligația să depună declarație de avere, dar să nu aibă dreptul să mă viziteze în spital. Dacă avem responsabilități, trebuie să avem și drepturi", a declarat Sergiu Marinescu, director de comunicare MozaiQ.
Parlamentul are soluţiile la îndemână, spun ONG-iştii
În România ar fi aproximativ 360.000 de cupluri necăsătorite, conform INS, iar MozaiQ spune că Parlamentul are deja soluţia pe masă pentru recunoaşterea lor.
"● proiectele de lege privind parteneriatul civil Pl-x 152/2019 sau Pl-x 153/2019, susținute de peste 100.000 de semnături depuse de MozaiQ și Aluziva la Camera Deputaților în mai 2026, în cadrul mișcării #ParteneriatCivilACUM;
● hotărârea CEDO în cauza Buhuceanu și alții împotriva României (2023), prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că România încalcă dreptul la viață privată și de familie prin lipsa oricărei forme de recunoaștere a cuplurilor de același sex;
● hotărârea CJUE în cauza Coman (C-673/16, 2018), care obligă România să recunoască soțul de același sex al unui cetățean european în scopul dreptului de ședere;
● Decizia CCR nr. 562/2017, prin care Curtea a recunoscut partenerului de viață, indiferent de sex, dreptul de a refuza să dea declarații în procesul penal, la fel ca soțul;
● Decizia CCR nr. 534/2018, prin care Curtea a dat efect în dreptul intern hotărârii Coman.
La acestea se adaugă acum o constatare suplimentară, venită chiar din motivarea de astăzi: fără recunoaștere, sistemul juridic se blochează de fiecare dată când încearcă să se raporteze la familiile necăsătorite, cum este cea a lui Nicușor Dan și Mirabelei Grădinaru.
MozaiQ solicită Parlamentului României să dezbată și să adopte legea parteneriatului civil în sesiunea parlamentară care începe în septembrie 2026, și își reafirmă disponibilitatea de a contribui cu expertiză la forma finală a textului", se mai arată în comunicat.
