Peste 50% dintre elevii din România nu pricep textele pe care le citesc la școală. În cadrul emisiunii Părinți Prezenți, moderată de Loredana Iriciuc pe DC News și Părinți și Pitici, Lavinia Stan, mamă a șase copii, coach și autoare de carte, a explicat de ce programa școlară este complet deconectată de nevoile copiilor.
„Analfabetismul funcțional a ajuns la cote alarmante în România: peste 50% dintre elevii români sunt analfabeți funcționali, nu pot sintetiza trei fraze dintr-o carte. Mie mi se pare de neconceput cum a ajuns o țară întreagă să crească generații de copii care nu pot înțelege ce citesc la școală”, a spus moderatoarea Loredana Iriciuc.
Lavinia Stan spune că elevii din ziua de azi doar copiază comportamentul celor din jur, într-o țară care cumpără cele mai puține cărți de pe întreg continentul european:
„Cred că într-adevăr e o chestie la care s-a ajuns greșind în mai multe puncte. Una din greșeli a fost că noi toți adulții în România nu mai citim. În Europa se face un top al felului în care se vinde cartea: suntem pe ultimul loc în Europa de ani buni la carte cumpărată în librării sau online. Deci suntem cel mai slab cititor ca popor din Europa! Părinții nu citesc, copiii de ce ar citi?
A doua dintre explicații: foarte mulți părinți și-au pierdut copiii pe device-uri. De ce facem asta? Pentru că suntem foarte obosiți, pentru că trăim într-o societate care face o presiune enormă asupra noastră. Ca să nu fie societatea asta cu atâta presiune, trebuie să fie niște legi mult mai funcționale, trebuie cineva să mai ia din presiunea de pe oameni. Oamenii sunt sub presiune și presiunea se duce pe copii. Un copil sub presiune evadează și el unde poate, și nu în lectură, pentru că lectura înseamnă efort intelectual. Device-urile îți aduc informația mult mai rapid în creier decât orice tip de lectură. Informația venită pe device-uri vine fără să te mai obosească mental deloc! Și atunci când ești obligat să citești, efortul intelectual pe care îl faci te face să nu-ți dorești asta. Oamenii trebuie să înțeleagă că noi pierdem ceva foarte important din dezvoltarea creierului pierzând lectura și cititul”, spune Lavinia Stan.
Reforma ratată
În loc să apropie elevii de lectură, programa școlară din România sufocă orice curiozitate.
„Doar că ce face sistemul național de învățământ? Dă o cantitate foarte mare copiilor. Cât a fost domnul Daniel David ministru al Învățământului, a încercat o reformă a felului în care se predă literatura în școli. A predat bila asta de foc profesorilor de la Facultatea de Litere de la Universitatea București, care au ratat momentul cu grație! Au spus: «Nu trebuie să facem nicio schimbare, așa cum se predă literatura e foarte bine!». Nu, așa cum se predă literatura acum tocmai am scos generații de analfabeți funcționali, pentru că pur și simplu le dăm cantități uriașe de texte, romane întregi pe care copiii nu mai au cum să le absoarbă”, atrage atenția Lavinia Stan.
Experta, absolventă de Litere, a povestit momentul în care a fost nevoită să deslușească textele ermetice cerute la clasa a VIII-a.
„Îți dau un exemplu concret. Ana a venit la mine, e clasa a VIII-a, și zice: «Mama, ajută-mă cu poezia asta!». Eu sunt om care a terminat Litere. Era o poezie de Nichita Stănescu pe care eu a trebuit s-o citesc de mai multe ori, pentru că era într-un limbaj ermetic. Trebuia să faci un efort mental, asta a vrut Nichita Stănescu, să te chinui ca să înțelegi. A făcut totul să fie așa, să nu pricepi nimic. Am citit-o de mai multe ori și i-am spus: «Uite, mama, poetul aici spune asta și asta. Dar vreau să înțelegi, Ana: Nichita Stănescu nu a scris poezia asta pentru un copil de 14 ani. Poezie pentru copii a scris Elena Farago, nu Nichita Stănescu în niciun caz!». Deci noi facem lucrurile structural greșit”, spune Lavinia Stan.
Romanele din programa de liceu au scene de o violență domestică sinistră și le sunt livrate adolescenților fără nicio contextualizare psihologică. Reacția fiicei sale de clasa a X-a arată prăpastia dintre valorile prezentului și textele de acum un secol.
„Elisabeta, clasa a X-a, fiica mea: e un copil care citește în engleză, citește în română. Era cu Enigma Otiliei în brațe. Ei nu mai citesc pe hârtie, o citesc electronic, îi obosește scrisul ăla mărunt, și-o pun pe tabletă. Și zice: «Mama, citesc Enigma Otiliei. Pot să citesc aici cu tine, te rog?». Eu, pasionată de literatură și care am iubit Enigma Otiliei... Și începe Elisabeta să-mi citească niște chestii de acolo, mi s-a făcut rău! Pe lângă că mă întreba la trei cuvinte ce înseamnă cuvântul ăsta, pentru că sunt cuvinte care au ieșit total din uz, realitățile despre care era vorba acolo erau șocante.
Noi atunci nu ne dădeam seama, dar ei i s-a făcut rău, a zis: «Eu nu pot să citesc chestia asta!». Era momentul în care povestea cum lui Stănică Rațiu tocmai îi murise un copil, că-l scăpase în cap din pătuț și căzuse apă fiartă peste el... O scenă la care probabil acum 50 de ani oamenii și râdeau. Dar copilului meu i s-a făcut rău, pentru că noi avem alte valori ale vieții, care nu se mai potrivesc cu valorile din structurile literare de acum 50-100 de ani.
Asta oamenii nu înțeleg: că niște lucruri ar trebui rescrise pentru copii sau pur și simplu studiate în facultate, nu în perioada asta, și venit cu alt tip de literatură, mult mai recentă, scrisă în anii ăștia, pe care copiii o înțeleg, o recunosc, vibrează la ea. Pentru că genul ăsta de lectură lor le face rău. Am primit foarte multe feedback-uri de la persoane care mi-au spus: «Am 30 și ceva de ani și pe mine m-a traumatizat în liceu lectura nu știu cărui roman». Pentru că sistemul nostru psihoemoțional, valorile pe care noi le trăim astăzi ca societate nu se mai potrivesc cu acel tip de gândire. Toate punctele astea puse împreună au creat haosul ăsta în care suntem”, spune Lavinia Stan.
Dezbaterea s-a oprit apoi asupra aberațiilor lexicale din clasele primare, acolo unde copiii sunt forțați să memoreze termeni complet străini de vocabularul uzual.
„«Ce înseamnă, mama, coșniță?», mă întreabă copilul meu când citea un text, în clasa a III-a. Dar «samovarul»? Adică nici eu nu știu ce înseamnă, cum să le dai text la clasa a treia cu astfel de cuvinte?” a intervenit Loredana Iriciuc.
„Samovar noi n-am folosit ca popor, poporul rus folosește samovarul”, spune Lavinia Stan.
Loredana Iriciuc a concluzionat amar asupra respingerii firești pe care o dezvoltă copiii: „Apar în clasa a III-a astfel de texte cu asemenea cuvinte, clar că respinge copilul cititul”.
Tineri ajunși adulți care semnează contracte fără să înțeleagă ce scrie în ele
Eșecul lecturii din școală va fi prețul plătit de societate.
„Noi am avut o șansă și am ratat-o și pe asta, și pe mine mă doare sufletul, pentru că sunt lucruri pe care noi ca societate le plătim după aceea. Analfabetismul ăsta este o chestie foarte tristă, pentru că ai tineri care ies în societate și habar nu au, săracii, să citească un document, să citească un contract pe care îl semnează! Și se trezesc acolo cu o clauză în contract și cu cine știe ce nenorocire au semnat, care îi urmărește ani și ani din viață. Eu știu caz concret în situația asta. De asta e important să ridicăm datele astea, că ne trage pe noi toți în jos, suntem toți un sistem”, conchide Lavinia Stan.
Până când decidenții din educație vor înțelege că literatura predată în școli trebuie să deschidă minți, nu să provoace traume sau respingere, statisticile analfabetismului funcțional vor continua să crească. Iar generațiile viitoare vor plăti scump prețul acestei încăpățânări.
