Europa nu va lipsi de la următoarele negocieri cu Rusia cu privire la războiul din Ucraina, afirmă Jared Kushner, emisarul preşedintelui Donald Trump.
Federaţia Rusă nu a confirmat informaţia, în timp ce Vladimir Putin a dat de înţeles că Moscova nu va renunţa la pretenţiile sale pentru încheierea războiului.
Jared Kushner şi Steve Witkoff au vorbit, joi, peste patru ore cu preşedintele rus Vladimir Putin, iar ulterior s-au deplasat la Dublin pentru discuţii cu Volodimir Zelenski.
"Nu putem încheia acest acord" între Moscova şi Kiev "fără ca europenii să fie la masa negocierilor", a declarat presei Kushner. "Cred că-l putem convinge pe preşedintele Putin" să accepte participarea aliaţilor europeni ai Ucrainei la discuţiile de pace, a adăugat el, conform Agerpres.
Zelenski spune că Europa nu va rămâne deoparte
Zelenski la rândul său a susţinut că europenii "vor avea un cuvânt de spus" şi nu vor mai rămâne "separat" pe marginea negocierilor, cum s-a întâmplat la discuţiile de la Abu Dhabi, unde susţinători europeni ai Ucrainei - precum Franţa, Regatul Unit, Germania şi Italia, precum şi oficiali ai instituţiilor UE - au trimis reprezentanţi, care însă au avut doar întâlniri separate cu delegaţiile americană şi ucraineană, prezenţa lor la masa negocierilor fiind respinsă de Rusia.
După această declaraţie a lui Zelenski, emisarul american Jared Kushner a postat pe reţeaua socială X un mesaj în care afirmă la rândul său că "cele două părţi au convenit acum să extindă următoarea serie de negocieri pentru a-i include pe partenerii noştri europeni".
"Se menţin divergenţe semnificative, dar suntem încurajaţi de progresele realizate", a continuat Kushner, adăugând că vor fi publicate "în curând" calendarul şi detaliile privind procesul de negociere.
"Nicio decizie privind securitatea Europei nu poate fi luată fără europeni", a reacţionat preşedintele francez Emmanuel Macron, după summitul Comunităţii Politice Europene. Cele 40 de ţări prezente "îşi asumă împreună responsabilitatea pentru propria lor securitate" şi "rămân alături de Ucraina, a cărei securitate face parte integrantă din cea a Europei", a adăugat el.
Kremlinul nu confirmă informaţia
Kremlinul nu a confirmat că Putin a acceptat primirea europenilor la viitoarele negocieri, lucru cerut de mult timp de Kiev şi de aliaţii săi europeni. În schimb, Putin a dat de înţeles că rămâne inflexibil asupra cererilor sale de a pune capăt conflictului din Ucraina, propunând în acelaşi timp un armistiţiu temporar într-un oraş-cheie de pe linia frontului.
Rusia încearcă să orienteze aceste negocieri în special către chestiunea mai largă a unei noi arhitecturi de securitate în Europa. De partea lor, Kievul şi susţinătorii săi europeni se opun unei redistribuiri a sferelor de influenţă între Washington, Moscova şi Beijing şi cer mai întâi negocieri axate doar pe încheierea războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.
Într-o lungă discuţie cu emisarii lui Trump, difuzată de televiziunea rusă, ceea ce este un lucru rar, Putin a respins crearea unor "zone gri" sau zone demilitarizate de-a lungul liniei frontului în Ucraina.
De asemenea, el a reafirmat că pentru Rusia este "absolut inacceptabilă" desfăşurarea de trupe străine în Ucraina, o idee pentru care insistă aliaţii europeni ai Ucrainei, în special Franţa şi Regatul Unit.
Pe de altă parte, Putin a propus organizarea unei operaţiuni "umanitare" în oraşul ucrainean Kostiantinivka din regiunea estică Doneţk, după modelul celei realizate în oraşul Oleşki.
După toate aceste discuţii, poziţiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate, iar singurul acord concret în urma negocierilor desfăşurate săptămâna aceasta este un schimb masiv de prizonieri de război, al căror număr nu a fost precizat.
Pentru încheierea războiului, Moscova cere în special retragerea armatei ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul ucrainean, în timp ce cealaltă provincie a acestei regiuni, provincia Lugansk, este aproape complet ocupată de trupele ruse.
Dar Zelenski refuză cedarea Donbasului, mai ales că partea rămasă acolo sub control ucrainean este puternic fortificată şi apărarea sa a necesitat sacrificii umane imense încă din timpul războiului împotriva separatiştilor proruşi, început în 2014, urmat de invazia rusă din 2022.
De asemenea, Ucraina cere garanţii de securitate suficient de solide pentru a descuraja o altă agresiune rusă, plus cel puţin zece ani de ajutor financiar pentru a menţine o armată de 800.000 de soldaţi şi a-şi reconstrui infrastructura distrusă de război.
