Un acord controversat privind frontierele maritime între Libia și Turcia a stârnit nemulțumirea Greciei, a iritat Uniunea Europeană și ar putea afecta summitul liderilor UE de vineri.
Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis va aborda această problemă în cadrul reuniunii informale a liderilor UE de la Dublin, potrivit unui înalt oficial din Atena care a vorbit citat de Politico. Summitul ar trebui să se concentreze pe inteligența artificială și Ucraina.
Disputa se concentrează asupra unui acord Turcia-Libia care revendică un coridor în estul Mediteranei între Grecia și Cipru, ape despre care Atena susține că se află în zona sa economică exclusivă și unde UE a susținut proiecte în domeniul energiei și al conectivității.
Grecia amenință cu sancțiuni și sprijinul UE
"Grecia a declarat în mod explicit că, în cazul unei eventuale escaladări, va solicita sancțiuni și sprijin din partea Uniunii Europene”, a afirmat săptămâna trecută ministrul de externe al Greciei, Giorgos Gerapetritis, într-un interviu acordat unei televiziuni locale.
Deși sunt aliați în cadrul NATO, Grecia și Turcia s-au confruntat din cauza granițelor maritime și a revendicărilor care se suprapun asupra platourilor continentale. Atena se teme că Ankara ar putea invoca acordul cu Libia pentru a contesta explorările offshore din sudul Cretei și cablul electric submarin finanțat de UE care leagă Grecia de Cipru, transformând ambele proiecte în focare de tensiune.
"Acest acord încalcă drepturile suverane ale statelor terțe"
Turcia a semnat acordul în 2019 cu guvernul libian din Tripoli, susținut de ONU, iar acesta a fost ratificat în unanimitate de autoritățile rivale din estul Libiei pe 20 octombrie.
UE a reacționat imediat. "Acest acord încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă Dreptul Mării și este nul și neavenit", se arată într-o declarație comună din 20 octombrie a președinților Comisiei Europene și ai Consiliului.
Egiptul a respins, de asemenea, pactul privind frontierele, la fel ca Bahrain, Cipru (care are propriile sale dispute cu Turcia privind ocuparea de către Ankara a părții nordice a insulei încă din anii 1970), Israelul și Emiratele Arabe Unite.
Turcia, acuzații la adresa Bruxelles-ului
Ministerul de Externe al Turciei a acuzat Bruxelles-ul că a adoptat ceea ce a numit pozițiile "maximaliste și ilegale” ale Greciei și Ciprului, care erau "departe de realitate".
"Ne așteptăm ca aceștia să respecte voința comună a țării noastre și a Libiei", a declarat președintele turc Recep Tayyip Erdoğan în cadrul unei recente ședințe a Consiliului de Miniștri.
Atena, presiuni asupra UE
Mitsotakis a ridicat această problemă la Adunarea Generală a ONU de luna trecută, iar Atena face acum presiuni asupra restului UE pentru măsuri mai ferme.
"Nu există niciun precedent pentru o astfel de delimitare", a spus el la New York, arătând o hartă pentru a ilustra poziția Greciei. "Geografia nu poate fi rescrisă… iar drepturile suverane nu pot fi șterse prin trasarea unor linii arbitrare pe o hartă."
Demarcarea subacvatică a frontierei face parte dintr-o politică turcă mai amplă de afirmare a suveranității asupra zonelor de coastă. Ankara își propune să codifice până la sfârșitul anului ceea ce numește doctrina "Patriei Albastre".
Grecia și Cirpu, avertizare privind pretențiile Turciei
Grecia și Cipru avertizează că pretențiile Turciei ar putea fi folosite pentru a bloca proiecte strategice în estul Mediteranei.
Într-un raport recent al UE privind blocarea procesului de aderare a Turciei la UE, se menționează în mod specific obstrucționarea continuă de către Ankara a unui proiect de interconectare electrică în valoare de 1,9 miliarde de euro între Grecia și Cipru. Proiectul a fost întrerupt în 2024, pe fondul unui impas între Atena și Ankara.
Acum trei luni, compania franceză Meridiam a devenit acționarul majoritar al proiectului. Marți, o navă franceză a plecat din Heraklion, Grecia, pentru a începe lucrările la proiect. Gerapetritis a declarat, săptămâna trecută, în fața unei comisii parlamentare că Atena se pregătește pentru o reacție din partea Turciei.
Tensiunile legate de granița maritimă și de proiectul energetic survin într-un moment în care relațiile deja dificile ale Turciei cu UE, de la protejarea industriei auto până la rolul Ankarei în securitatea Mării Negre, sunt supuse unei presiuni și mai mari, a remarcat Marc Pierini, analist al Carnegie Europe.
"În estul Mediteranei, mai multe divergențe privind granițele maritime au adâncit prăpastia dintre Turcia și guvernele UE”, a scris Pierini.
