Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, privește cu scepticism noua rundă de negocieri dintre Rusia, Ucraina și SUA.
Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a afirmat luni că nu are mari aşteptări privind noua rundă de negocieri între Rusia, Ucraina şi Statele Unite, care va începe mâine, marţi, la Abu Dhabi, considerând că Moscova nu a dat semne că ar fi dispusă să negocieze cu bună credinţă, informează EFE.
"Nu am mari aşteptări. Până acum nu am văzut semne că Rusia ar fi dispusă să negocieze cu bună credinţă", a declarat Kaja Kallas presei la Paris, unde participă la întâlnirea miniştrilor de externe din G7.
Şefa diplomaţiei europene a susţinut că orice proces de negociere trebuie să fie însoţit de gesturi concrete din partea Moscovei, precum un armistiţiu, oprirea atacurilor asupra civililor şi a infrastructurilor civile şi garanţii că Rusia nu va mai ataca Ucraina.
"Ne-ar plăcea să vedem un armistiţiu pentru a putea să ne aşezăm la masa negocierilor"
"Ne-ar plăcea să vedem un armistiţiu pentru a putea să ne aşezăm la masa negocierilor", a spus Kallas, care a subliniat că Rusia trebuie să demonstreze bunăvoinţă şi să înceteze să mai omoare civili şi să atace infrastructuri.
Discuţiile trilaterale, care se vor prelungi până miercuri în capitala Emiratelor Arabe Unite, vor fi reluate după mai mult de opt luni de pauză şi vor aborda atât încheierea războiului, cât şi garanţiile de securitate şi viitoarea structură de securitate europeană.
Posibilitatea de a extinde dialogul la preocupările Rusiei cu privire la extinderea NATO şi a UE spre est a stârnit nelinişte la Kiev, unde preşedintele Volodimir Zelenski a avertizat cu privire la riscul ca aspiraţiile Ucrainei să fie lăsate deoparte într-un eventual acord între marile puteri.
Kallas a respins ideea că ar fi necesar să se creeze o nouă arhitectură de securitate europeană şi a susţinut că există deja un cadru de acorduri internaţionale pe care Rusia trebuie să le respecte.
"Avem deja o arhitectură de securitate europeană. Am numărat cel puţin 30 de acorduri internaţionale în care Rusia şi-a asumat obligaţii", a afirmat ea, citând angajamentele privind respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor.
Şefa diplomaţiei europene a menţionat, printre altele, Actul Final de la Helsinki şi Memorandumul de la Budapesta şi a susţinut că problema nu este lipsa acordurilor, ci nerespectarea obligaţiilor asumate de Moscova.
"Problema noastră este că Rusia nu respectă aceste acorduri", a spus Kallas, susţinând că eforturile internaţionale trebuie să se concentreze pe garantarea faptului că Moscova respectă obligaţiile deja acceptate.
Activele Rusiei nu vor fi eliberate de UE până când Moscova nu va plăti reparaţiile pentru pagubele cauzate de război
Ea a insistat, de asemenea, că Europa trebuie să participe la discuţii, având în vedere că mai multe chestiuni legate de război depind de decizii europene, printre care şi sancţiunile şi activele ruseşti îngheţate. În acest sens, ea a declarat că acordurile europene stabilesc că aceste active nu vor fi eliberate până când Rusia nu va plăti reparaţiile pentru pagubele cauzate de război.
Kaja Kallas a adăugat că o pace justă şi durabilă cere, de asemenea, să fie clarificate responsabilităţile pentru crimele de război şi să existe garanţii că Rusia nu va ataca din nou Ucraina.
UE a elaborat, împreună cu miniştrii săi de externe, o listă de interese fundamentale pentru a-şi consolida poziţia de negociere, în faţa a ceea ce Kallas consideră a fi un dezechilibru în abordarea actuală a chestiunii.
"Rusia şi-a prezentat solicitările maxime, în timp ce noi nu cerem nimic. Aceasta nu poate fi o soluţie bună", a avertizat ea, conform Agerpres.
Noi discuții de pace Ucraina-Rusia, mediate de SUA. Întâlniri separate la Bruxelles între negociatorii americani și reprezentanții europeni
Emisarul american Steve Witkoff a anunțat că SUA vor media noi discuții de pace între părțile ucraineană și rusă, organizate mâine.
Discuţii trilaterale pentru încheierea războiului în Ucraina urmează să aibă loc în Emiratele Arabe Unite (EAU), a anunţat reprezentantul SUA Steve Witkoff, citat de dpa.
SUA vor „media negocieri de lucru” între Ucraina şi Rusia pe 10 şi 11 noiembrie la Abu Dhabi, a indicat Witkoff pe platforma X.
„Discuţiile se vor concentra pe aranjamentele de securitate post-război, dezescaladare, eforturi umanitare şi următorii paşi spre pace”, a adăugat emisarul preşedintelui american în aceeaşi postare.
De asemenea, negociatori americani se vor întâlni în cursul acestei săptămâni la Bruxelles cu reprezentanţi ai Franţei, Germaniei, Regatului Unit, Uniunii Europene şi NATO, a spus el, menţionând că în cadrul acestor „discuţii vor fi abordate garanţiile de securitate pentru Ucraina, arhitectura de securitate a Europei de după război şi oportunităţile economice pentru sprijinirea reconstrucţiei Ucrainei”.
Vladimir Putin, „dispus” să reia discuțiile de pace
Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat disponibilitatea de a relua discuţiile trilaterale după o întâlnire cu Witkoff în octombrie.
Emisarul american s-a întâlnit cu liderul rus la Sankt Petersburg, la o zi după ce purtase discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu oficiali europeni. Zelenski şi-a exprimat speranţa că UE va lua, de asemenea, parte la discuţii.
Preşedintele ucrainean îndemnase luni ca asupra Moscovei să se exercite mai multă presiune până când aceasta „nu va avea altă alternativă decât să pună capăt acestui război”, potrivit Agerpres.
Încercări pentru a pune capăt războiului din Ucraina au avut loc și la finalul anului trecut, respectiv la începutul anului 2026.
Totuși, părțile beligerante nu au ajuns la consens, în condițiile în care cererile teritoriale ale Federației Ruse au reprezentat un element peste care Ucraina nu poate trece. Chiar și așa, Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri ca cele două state să reia discuțiile de pace, mai ales după numeroasele sângeroase atacuri ale Rusiei asupra zonelor civile din Ucraina.
Rusia atacă masiv Ucraina. Moscova se concentrează pe instalațiile energetice
Între timp, forţele ruse își continuă ofensiva în Ucraina. Rusia a lansat în noaptea de luni, 2 noiembrie, spre marţi, 3 noiembrie, un atac masiv cu rachete şi drone împotriva instalaţiilor energetice din regiunile ucrainene Vinniţa (centru-vest), Dnipropetrovsk (sud-est) şi Harkov (nord-est), precum şi împotriva infrastructurii portuare şi a unor nave din Odesa (sud), potrivit informaţiilor difuzate de Ministerul rus al Apărării, citat de EFE.
„Forţele armate ale Federaţiei Ruse au lansat noaptea trecută un atac masiv cu armament de înaltă precizie terestru şi aerian şi drone împotriva instalaţiilor complexului energetic ucrainean din regiunile Vinniţa, Dnipropetrovsk şi Harkov, care furnizau energie electrică întreprinderilor din industria militară şi instalaţiilor Forţelor armate ucrainene”, susţine ministerul într-un comunicat postat pe Telegram.
În plus, acesta subliniază că au fost atacate şi „obiective ale infrastructurii portuare din regiunea Odesa, utilizate în scopuri militare”.
Potrivit Ministerului rus al Apărări, în regiunea Vinniţa a fost atacată centrala termoelectrică Ladijinskaia, cu o putere de 1.800 megawaţi, în timp ce în Dnipropetrovsk au fost vizate centralele termoelectrice Krivorojskaia (2.800 megawaţi) şi Pridnestrovskaia (1.765 megawaţi).
În regiunea Harkov, au fost atacate centrala termoelectrică Harkovskaia (86 megawaţi) şi substaţiile Zmievskaia şi Losevo, ambele de 330 kilowaţi.
În regiunea Odesa, armata rusă a atacat infrastructura portului Chilia şi două nave de marfă în portul Iujnîi (Pivdenîi), conform comunicatului citat.
