Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, spune că ţările europene nu au ce căuta la masa negocierilor dintre Rusia şi Ucraina.
Aceasta critică planurile Coaliţiei de Voinţă de a lansa exerciţii militare chiar înainte de negocierile de la Abu Dhabi dintre Federaţia Rusă, SUA şi Ucraina.
"Este simbolic faptul că exerciţiile urmează să înceapă chiar înainte de reluarea, la Abu Dhabi, a consultărilor dintre Rusia, SUA şi Ucraina privind soluţionarea conflictului. Acest lucru confirmă, încă o dată, că europenii nu au ce căuta la masa negocierilor.
Este clar că Occidentul rămâne refractar la luarea în considerare a preocupărilor legitime ale Rusiei în materie de securitate şi continuă să alimenteze spirala escaladării.
Londra şi Parisul mizează pe faptul că, prin desfăşurarea de trupe multinaţionale în Ucraina, vor putea menţine un punct de sprijin pentru continuarea confruntării cu Rusia şi vor încerca să provoace o înfrângere militară ţării noastre", a declarat Maria Zaharova, citată de TASS.
Rusia se opune trupelor europene în Ucraina
Maria Zaharova spune că Federaţia Rusă nu este de acord cu desfăşurarea de trupe europene în Ucraina, ca urmare a unui acord de pace.
"Dorim să reiterăm că desfăşurarea unor contingente militare străine în Ucraina este absolut inacceptabilă, fie că este vorba despre aşa-numita Coaliţie de Voinţă, fie despre o altă asociaţie. Acest lucru ar echivala, de fapt, cu o intervenţie militară şi cu crearea deliberată a unor ameninţări suplimentare la adresa securităţii Rusiei. În esenţă, ar marca un nou pas către o implicare mai profundă a statelor europene membre NATO în conflict şi către o escaladare şi mai accentuată a acestuia.
Forţele Armate Ruse consideră orice formaţiuni militare prezente în Ucraina drept ţinte legitime, cu toate riscurile şi consecinţele pe care acest lucru le implică. Trebuie reţinut că responsabilitatea pentru escaladare va reveni în întregime celor care continuă să conceapă aventuri militare nesăbuite împotriva Rusiei, într-o încercare zadarnică de a provoca o înfrângere strategică ţării noastre. Aceste planuri sunt sortite eşecului, în timp ce toate scopurile şi obiectivele stabilite de conducerea rusă pentru operaţiunea militară specială vor fi îndeplinite", a mai spus Zaharova.
Noua "arhitectură de securitate europeană", criticată
Europenii şi Kievul au avertizat vineri împotriva oricărei idei de "arhitectură de securitate" dezvoltată pe la spatele lor, în urma menţionării de către preşedintele american Donald Trump a unui "mare acord" privind Ucraina, care ar putea viza "întreaga Europă", relatează AFP şi Reuters.
"Avem deja o arhitectură europeană de securitate", a declarat şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, la Varşovia, menţionând rolurile UE şi NATO, scrie Agerpres.
"Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură", a subliniat ea în faţa presei, alături de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, şi ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga.
Şi orice s-ar întâmpla, cu doar câteva zile înainte de discuţiile de pace dintre Moscova şi Kiev la Abu Dhabi, sub auspiciile Washingtonului, Europa trebuie să fie implicată în orice soluţionare a conflictului, a insistat ea.
"Orice acord, pentru a fi pus în aplicare, va necesita ca Uniunea Europeană să fie parte la acesta", a insistat Kallas.
Înainte de orice soluţionare a conflictului, mai este "multă muncă" de făcut, a dat asigurări una dintre purtătoarele sale de cuvânt la Bruxelles.
Discuţiile dintre ruşi şi ucraineni sunt programate să aibă loc pe 10 şi 11 noiembrie la Abu Dhabi, sub mediere americană, pentru a încerca să găsească o soluţie la conflict, la mai bine de patru ani de la invazia rusă din Ucraina.
Cu această ocazie, preşedintele american Donald Trump a promis un acord "foarte mare" cu Rusia privind Ucraina, adăugând că acesta "ar putea cuprinde întreaga Europă".
Înainte de orice, lucrurile trebuie făcute în ordinea corectă, a explicat vineri Sikorski.
"Mai întâi un armistiţiu, apoi negocieri pentru o pace durabilă şi abia apoi eventuale discuţii despre cum să se restabilească funcţionarea arhitecturii de securitate europene", a declarat şeful diplomaţiei poloneze.
"Rusia nu este şi nu poate fi garantul securităţii Europei", a afirmat la rândul său ministrul ucrainean de externe. "Trebuie să vorbim despre protejarea noastră împotriva Rusiei, nu despre discutarea sferelor de influenţă din Europa cu ruşii", a subliniat Sîbiga vineri.
Kievul şi mai multe ţări europene se tem că Washingtonul ar putea fi tentat să exercite presiuni pentru a obţine un acord care să răspundă în mare măsură cerinţelor ruseşti.
Unul dintre negociatorii americani, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a clarificat remarcile preşedintelui SUA, afirmând că obiectivul este realizarea "unei arhitecturi europene de securitate mai ample, capabile să contribuie la crearea condiţiilor pentru o pace durabilă".
Însă expresia "arhitectură europeană de securitate" este unul din elementele cheie din discursul Kremlinului de ani de zile.
Preşedintele rus Vladimir Putin a reiterat acest lucru pe 22 octombrie, în timpul unui interviu la televiziunea de stat. "Scopul acestor discuţii va fi abordarea problemei garanţiilor de securitate atât pentru Ucraina, cât şi pentru Rusia (...) în cadrul unui acord final" pentru securitatea europeană, a declarat el.
Ţările europene, la rândul lor, se tem că această nouă "arhitectură europeană de securitate" va duce la o slăbire a NATO.
