Meta, Google și TikTok contestă în instanță legea privind siguranța copiilor online din California.
Cele trei companii au depus, miercuri seara, acțiuni în instanță la tribunalul federal, contestând limitele de vârstă impuse de legea statului asupra fluxurilor de pe rețelele sociale considerate că dau dependență. Legea, AB 1709, a fost semnată de guvernatorul Gavin Newsom în septembrie și restricționează accesul la funcții precum redarea automată pentru utilizatorii sub 16 ani.
Acțiunile în justiție vizează una dintre realizările politice de marcă ale lui Newsom în ultimul său an de mandat, în perspectiva unei probabile candidaturi la președinție în 2028. Când a semnat AB 1709, el a prezentat-o ca pe o inițiativă de prim rang la nivel mondial menită să protejeze copiii de atracția care creează dependență și de efectele nocive asociate din ce în ce mai mult cu utilizarea intensivă a rețelelor sociale, pe care susținătorii, politicienii și juriile le-au atribuit funcționalităților platformelor menite să maximizeze gradul de implicare.
Meta, prima care a intentat proces
Meta a fost prima care a intentat un proces în cadrul acestui atac coordonat, susținând, printre altele, că legea încalcă Primul Amendament, limitând capacitatea companiei de a selecta și organiza conținutul. Argumentele se bazează în mare parte pe o hotărâre a Curții Supreme din 2024, care stipulează că platformele online au dreptul constituțional de a proiecta algoritmi care moderează și clasează postările.
Meta a afirmat, de asemenea, că ia decizii editoriale protejate prin lege atunci când proiectează funcționalități precum fluxurile personalizate, pe care AB 1709 le-ar împiedica. Cauzele au fost depuse la Curtea Districtuală a Statelor Unite din Districtul de Nord al Californiei.
În plângerea depusă de Meta, se susține, de asemenea, că legea este contrară Secțiunii 230 din Legea privind decența în comunicații (Communications Decency Act), care protejează platformele de răspunderea pentru conținutul publicat de terți. Potrivit Meta, AB 1709 încalcă aceste protecții federale, impunând companiei răspunderea pentru modul în care formatează și organizează conținutul terților.
"Contestăm această lege deoarece încalcă Primul Amendament, permițând guvernului să dicteze modul în care ideile sunt organizate, afișate sau împărtășite cu cetățenii din California”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta într-un comunicat.
TikTok și Google, argumente similare
TikTok și Google au prezentat argumente similare în plângeri separate depuse la scurt timp după cea a Meta. Acțiunile în justiție solicită instanței să declare AB 1709 incompatibilă cu Primul Amendament și cu Secțiunea 230 și urmăresc obținerea unei hotărâri judecătorești care să-i interzică procurorului general Rob Bonta să o pună în aplicare.
Purtătorul de cuvânt al Google, José Castañeda, a declarat într-un comunicat că AB 1709 este o lege "prea generală", care afectează instrumentele companiei menite să ajute copiii să "găsească videoclipuri de înaltă calitate, adecvate vârstei lor”, iar compania consideră că "părinții sunt cei mai în măsură să ia deciziile potrivite pentru familiile lor".
Un purtător de cuvânt al TikTok a subliniat măsurile de siguranță pe care compania le-a pus în aplicare pentru adolescenți, calificând legea drept "o restricție flagrant neconstituțională a libertății de exprimare, care subminează practica de lungă durată și protejată de lege a selectării conținutului pe baza preferințelor utilizatorilor”.
Legiuitorii statali din întreaga țară au încercat să evite încălcarea legilor privind libertatea de exprimare prin reglementarea caracteristicilor de proiectare ale platformelor, mai degrabă decât a anumitor tipuri de conținut. Acțiunile în justiție intentate miercuri ar putea pune această strategie la încercare.
"Am încredere că instanțele vor pune siguranța copiilor mai presus de lăcomia corporativă"
Deputatul Josh Lowenthal, autorul principal al legii, a declarat pentru Politico, miercuri seara, că "nu a fost deloc surprins" de această manevră juridică, susținând că aceasta "provine direct din strategia marilor companii tehnologice”.
"Platformele preferă să dea în judecată statul decât să țină cont de ceea ce își doresc în mod copleșitor familiile din California. Este doar o continuare a luptei marilor companii din domeniul tehnologiei de a crea dependență în rândul copiilor pentru a obține profit. Oricât de dezamăgitoare ar fi această evoluție, am încredere că instanțele vor pune siguranța copiilor mai presus de lăcomia corporativă", a transmis el într-un mesaj.
Un purtător de cuvânt al lui Bonta, pârât în toate cele trei dosare, a declarat: "Analizăm dosarul. Biroul nostru se angajează să apere legile de bun-simț ale Californiei menite să protejeze copiii în mediul online."
România face pași spre protecția copiilor online
Senatul a adoptat tacit, luni, proiectul de lege care prevede interzicerea accesului minorilor cu vârsta sub 15 ani la reţelele sociale furnizate de platforme online.
"Mecanismele de verificare a vârstei se bazează pe soluţii recunoscute la nivelul Uniunii Europene sau conforme cu orientările emise în aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale. Nu este considerat suficient simplul caracter declarativ al vârstei utilizatorului", se precizează în proiect.
Pentru minorii cu vârste între 15 şi 18 ani, furnizorii platformelor online au obligaţia de a asigura un acces progresiv, adecvat vârstei, prin mecanisme care ţin seama de nivelul de dezvoltare, autonomie şi rezilienţă digitală, prevede proiectul.
Reamintim, de asemenea, că, săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat că a decis să amâne cu cel puţin un an implementarea oricărei legislaţii naţionale care vizează interzicerea accesului minorilor la reţelele sociale.
