Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) spune că se confruntă cu un deficit de 500 de milioane de euro pentru reparațiile de urgență la reactorul de la Cernobîl din Ucraina și avertizează că este nevoie de finanțare internațională pentru a preveni un potențial dezastru ecologic în urma daunelor provocate de atacurile rusești.
BERD caută fonduri pentru restaurarea structurii din oțel construite peste rămășițele reactorului 4, care a explodat în 1986. Avariată de un atac cu drone rusești în februarie 2025, structura - cunoscută sub numele de "Noul Confinament de Siguranță" - protejează rămășițele reactorului și permite gestionarea în condiții de siguranță a materialelor radioactive.
"Nu este o problemă a Ucrainei"
"Nu este o problemă a Ucrainei. Toată lumea ar trebui să fie preocupată de siguranța nucleară la nivel global", a declarat Odile Renaud-Basso, președinta BERD, într-un interviu pentru Politico.
BERD este deținută în comun de Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții și alte 77 de țări, printre care SUA, China și Rusia. A fost înființată inițial pentru a finanța dezvoltarea în Europa de Est după prăbușirea Uniunii Sovietice și este unul dintre principalii finanțatori ai siguranței nucleare.
Deși nu există un pericol imediat din partea centralei de la Cernobîl, Renaud-Basso a afirmat că daunele trebuie remediate înainte de 2030. Fără reparații, umezeala ar putea provoca coroziunea infrastructurii de sub arcul de protecție, ceea ce ar face, în cele din urmă, mult mai dificilă și mai costisitoare gestionarea materialului radioactiv.
Centrala Nucleară de la Cernobîl, din Ucraina / FOTO: Agerpres
"Este și o chestiune de încredere"
Ea a susținut că reparațiile nu ar trebui considerate ca fiind în concurență cu alte cereri urgente de sprijin pentru Ucraina, care se confruntă deja cu dificultăți în repararea infrastructurii energetice avariate de invazia Rusiei. În schimb, guvernele ar trebui să le privească ca pe o investiție în siguranța nucleară internațională, ale cărei consecințe se extind dincolo de granițele Ucrainei.
"Este, în mare măsură, și o chestiune de încredere. Când vezi atât de multe țări care investesc și în energia nucleară, trebuie să ai încrederea că, atunci când se întâmplă ceva, dacă se întâmplă ceva, există capacitatea de a face față situației", a spus ea.
Această dezbatere are loc pe fondul faptului că un număr tot mai mare de țări europene iau în considerare energia nucleară ca parte a mixului energetic viitor. Renaud-Basso a afirmat că rămâne esențială necesitatea de a menține standarde ridicate de siguranță și de a demonstra că această comunitate internațională poate reacționa în cazul unor accidente nucleare.
Centrala Nucleară de la Cernobîl, din Ucraina / FOTO: Agerpres
Restaurarea structurii de protecție avariate, aproximativ 500 de milioane de euro
Deși Rusia a fost responsabilă pentru atacul cu drone care a avariat structura, BERD nu se așteaptă ca Moscova să contribuie la costurile de reparație. Renaud-Basso a menționat însă că viitoarele reparații de război ar putea viza recuperarea costurilor pagubelor produse la Cernobîl.
BERD estimează că restaurarea structurii de protecție avariate în timpul invaziei în curs a Ucrainei de către Kremlin va costa aproximativ 500 de milioane de euro, deși sunt încă în curs de desfășurare evaluări tehnice suplimentare.
În octombrie, țările G7 s-au angajat să aloce 260 de milioane de euro, sumă care reprezintă mai mult de jumătate din suma pe care banca o consideră necesară.
O conferință care va avea loc la Paris pe 9 noiembrie, coprezidată de Franța, Ucraina și BERD, are ca scop stimularea unor noi angajamente financiare. Însă asigurarea fondurilor rămase va necesita timp.
"Va fi o provocare”, a recunoscut Renaud-Basso, adăugând că speră ca această conferință să genereze angajamente suplimentare, chiar dacă este puțin probabil ca suma totală să fie asigurată imediat.
Banca dorește să dispună de fondurile necesare pentru a atribui contractele și a începe lucrările principale de restaurare în 2028, estimând că lucrările în sine vor dura aproximativ doi ani.
Renaud-Basso a evidențiat rolul Franței în calitate de președinte al G7 și "conducerea remarcabilă de care a dat dovadă în menținerea acestei chestiuni importante în fruntea agendei internaționale și în mobilizarea sprijinului".
Centrala Nucleară de la Cernobîl, din Ucraina / FOTO: Agerpres
46 de țări au contribuit
BERD speră acum să extindă grupul de contribuabili. Renaud-Basso a menționat țările europene care au susținut proiectele anterioare legate de Cernobîl și membrii G7 care nu au contribuit încă, precum și țările din Golf și din alte părți.
În cadrul efortului internațional anterior de strângere de fonduri pentru construirea Noului Confinament de Siguranță, au contribuit aproximativ 46 de țări, a spus ea.
Renaud-Basso a afirmat că banca rămâne optimistă că această comunitate internațională va găsi, în cele din urmă, fondurile necesare și a subliniat că problema nu poate rămâne nerezolvată.
Provocarea, a spus ea, este de a demonstra încă o dată că țările pot colabora pentru a proteja siguranța nucleară, așa cum au făcut-o în urma dezastrului din 1986.
"Comunitatea internațională a reușit, în trecut, să găsească soluții pentru a face față acestei provocări. Este foarte important să demonstrăm că suntem capabili să o abordăm și acum și să asigurăm siguranța necesară”, a afirmat ea.
