Membrii Parlamentului European sunt îngrijorați de faptul că drepturile fundamentale ar putea fi compromise ca urmare a planurilor de extindere a Frontex, Agenția europeană responsabilă cu supravegherea frontierelor.
Săptămâna trecută, comisarul pentru migrație, Magnus Brunner, a prezentat planuri pentru o reformă cuprinzătoare a Frontex, care i-ar permite acesteia să se ocupe de toate aspectele - de la planificarea strategică și punerea în comun a resurselor pentru repatrieri eficiente din punct de vedere al costurilor până la sprijinul pentru reintegrare, precum și să asiste țările din afara UE în procesul de expulzare de pe teritoriul lor.
Miercuri, Brunner s-a adresat membrilor Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European cu privire la aceste planuri.
Deși autoritățile statelor membre vor continua să ia decizii cu privire la repatrieri, agenția de frontieră a UE va deveni "responsabilă pentru sprijinul acestora de la început până la sfârșit, de la A la Z”, a afirmat Brunner.
Conform planului Comisiei, Frontex ar putea, de asemenea, să contribuie la deportarea persoanelor din țările UE către centre de tranzit din țări din afara blocului și, de la aceste centre, către țări terțe, a confirmat comisarul.
"Ar trebui să facă obiectul unei supravegheri mai atente"
Parlamentarii de centru și de stânga și-au exprimat îngrijorarea că extinderea mandatului și a sferei de competență ar putea atrage după sine riscuri mai mari pentru drepturile fundamentale.
"Cum vom garanta că Frontex va respecta legislația UE, în condițiile în care trebuie să se supună legilor țărilor terțe, unde există un cadru juridic complet diferit? Consider cu adevărat că această modalitate va conduce în mod evident la riscul unor încălcări grave ale drepturilor fundamentale", a întrebat-o europarlamentară olandeză din partea Verzilor pe comisarul Tineke Strik, scrie Politico.
Eurodeputata Murielle Laurent, din Franța, membră a Grupului Socialiștilor și Democraților, a întrebat: "În ce măsură poate Europa să externalizeze politica sa în materie de migrație, externalizând în același timp și politica sa de apărare a drepturilor omului?” Ea a avertizat că "o agenție a UE mai puternică este, de asemenea, o agenție care ar trebui să facă obiectul unei supravegheri mai atente”.
Brunner a insistat că Frontex trebuie să respecte obligații ferme în materie de drepturi fundamentale și că acestea rămân în vigoare în conformitate cu planurile Comisiei.
Frontex ar asista țările din afara UE numai în cadrul unui acord internațional care să prevadă garanții privind drepturile fundamentale, a afirmat el. Parlamentul ar trebui să aprobe orice astfel de acord, a adăugat el.
"Este datoria Europei să decidă cine intră în Uniunea noastră"
Reamintim că, în urmă cu o săptămână, Bruxellesul a propus o amplă reformă a Frontex, Agenția europeană responsabilă cu supravegherea frontierelor, care prevede între altele creșterea numărului de agenți și extinderea atribuțiilor în materie de expulzare a migranților, potrivit Agerpres care citează France Presse.
Această propunere se înscrie pe linia înăspririi politicii privind migrația operată de UE în ultimii ani.
"Este datoria Europei să decidă cine intră în Uniunea noastră și în ce circumstanțe. Acesta este motivul pentru care propunem întărirea Frontex", a explicat șefa executivului european, Ursula von der Leyen, într-un comunicat.
Creată în 2004, această agenție a fost gândită pentru a ajuta țările UE și spațiul Schengen să își protejeze frontierele externe.
Agenția, acuzată de practici ilegale
Pentru prima oară, competențele sale au fost extinse semnificativ după criza migratorie din 2015, o reformă vizând o creștere a efectivelor sale până la 10.000 de grăniceri și agenți ai Gărzii de coastă către orizontul anului 2027.
Agenția este periodic criticată de către organizațiile neguvernamentale, care o acuză de practici ilegale de respingere a imigranților. Reforma propusă ar urma să-i extindă și mai mult prerogativele.
UE dorește ca:
- acest corp european să ajungă în următorii 15 ani la 30.000 de polițiști de frontieră, între care o rezervă de 17.000 de agenți la dispoziția statelor membre.
- agenția să devină mai agilă și să-și poată desfășura agenții mult mai rapid în caz de criză. Bruxellesul are în minte criza migranților intervenită la sfârșitul lunii iulie 2026 la Ceuta, când mii de migranți au forțat trecerea într-o exclavă spaniolă din Africa de Nord, iar agenția s-a mobilizat cu întârziere.
- să aibă un rol central în expulzarea migranților. UE deschide, în special, porțile pentru ca Frontex să fie implicată în viitoarele centre pentru migranții expulzați din Europa, care ar urma să fie înființate în următoarele luni.
Aceste "hub-uri de repatriere" au fost gândite în comun cu Comisia Europeană în urmă cu un și jumătate pentru a crește semnificativ numărul de returnări în afara teritoriului european al migranților aflați într-o situație neregulamentară.
Primul dintre aceste centre se așteaptă să fie deschis în Rwanda în lunile următoare, potrivit unor surse AFP, citate de Agerpres.
Competențe în afara UE
Potrivit proiectului de reformă Frontex, agenția va putea, între altele, să se ocupe de transferul migranților dintr-o țară în alta, în afara UE.
Această propunere trebuie să fie validată de către statele membre, multe votând pentru, dar și de către Parlamentul European. Inițiativa a fost virulent criticată de stânga și de către organizațiile neguvernamentale.
"În fața tragediilor umane care se înmulțesc, răspunsul este întotdeauna același: tot mai multă represiune, dezumanizarea tot mai mare a persoanelor exilate, tot mai mult mimetism al discursurilor extremei drepte", a denunțat eurodeputata ecologistă Melissa Camara.
