Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale afirmă, într-un raport recent, că orice măsuri de urgență în domeniul migrației trebuie să respecte legislația UE și dreptul internațional.
Criza migrației din Ceuta pune la încercare drepturile omului la frontierele externe ale blocului comunitar, a avertizat Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, într-un raport publicat joi.
Agenția cu sediul la Viena a punctat că există riscuri serioase pentru drepturile fundamentale la frontierele externe ale blocului comunitar, iar sosirea bruscă a mii de migranți în enclava spaniolă Ceuta în iulie „a pus la încercare echilibrul dintre protejarea drepturilor fundamentale și securizarea frontierelor externe ale UE”, relatează Politico.
La sfârșitul lunii iulie, peste 70.000 de migranți au trecut din Maroc în Ceuta în decurs de 48 de ore, ceea ce a dus la întrebări cu privire la modul în care UE ar trebui să gestioneze deplasările bruște în masă care ar putea fi manipulate sau utilizate împotriva blocului comunitar.
UE caută soluții pentru gestionarea crizei migranților
În discursul său despre starea Uniunii, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis un cadru european de răspuns în caz de urgență, despre care a spus că ar trebui să permită „o flexibilitate limitată în timp și strict definită în procedurile standard”.
Grecia a solicitat o măsură de suspendare a cererilor de azil în situații de urgență - lucru care ar putea echivala cu respingeri, care sunt interzise de dreptul internațional. Mai multe state și-au exprimat sprijinul pentru această idee, în timp ce altele se întreabă dacă acest tip de măsură ar trebui luat la nivelul UE, mai degrabă decât în capitalele naționale.
Comisia Europeană pregătește un mecanism de urgență
În raportul său, agenția a declarat că orice măsură de urgență ar trebui să respecte dreptul UE și cel internațional, ambele garantând dreptul de a solicita azil și principiul nereturnării - o „piatră de temelie a protecției refugiaților”, a adăugat aceasta.
La o reuniune a liderilor UE de săptămâna trecută, von der Leyen a declarat că Comisia va veni cu o propunere pentru cadrul de urgență înainte de sfârșitul anului.
„Vom susține întotdeauna valorile și drepturile noastre fundamentale, dar nu vom face niciodată compromisuri în ceea ce privește protejarea frontierelor noastre”, a spus aceasta.
Raportul agenției a evidențiat, de asemenea, alte preocupări legate de drepturile fundamentale la frontierele externe ale UE, inclusiv implementarea mecanismelor de monitorizare a drepturilor ca parte a reformelor migrației, restricțiile asupra organizațiilor de căutare și salvare și investigațiile privind încălcările drepturilor la frontiere.
Conform cifrelor agenției, 12 țări ale UE au deschis 322 de anchete penale preliminare între 2020 și 2025, privind presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE, dar doar nouă dintre acestea s-au soldat cu o condamnare.
Lacunele din aceste anchete „duc la o percepție de impunitate, care riscă să submineze statul de drept, una dintre valorile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea”, se arată în raport.
Discuțiile privind gestionarea migrației se amplifică și pe fondul tensiunilor sociale în mai multe state europene, mai ales în Franța, unde s-au înregistrat cele mai violente proteste din ultimii ani. Președintele american Donald Trump și secretarul său de stat, Marco Rubio, au pus manifestațiile pe seama migrației, ca parte a politicii franceze.
