Studenții protestatari au blocat accesul în muzeul Luvru din Paris, pe fondul tensiunilor sociale și politice din Franța.
Celebrul Muzeu Luvru din Paris nu şi-a deschis porţile ca de obicei la începutul acestei săptămâni din cauza unui protest al studenţilor, a precizat instituţia pe pagina sa de internet şi pe conturile de socializare luni dimineaţă, informează DPA.
Muzeul şi-a cerut scuze pentru neplăcerile create. Potrivit presei franceze, studenţii au blocat accesul în muzeu în semn de solidaritate cu protestele şcolare care se desfăşoară de câteva săptămâni, dar şi pentru a denunţa presupuse acte de violenţă ale poliţiei.
Potrivit presei franceze, sindicatul CGT, care nu ia parte la acţiune, dar care o susţine, a spus că muzeul va rămâne închis cel puţin până luni la prânz.
Liceenii francezi au organizat proteste începând cu sfârşitul lunii septembrie, principalele lor revendicări fiind o dotare mai bună a şcolilor, mai mulţi profesori şi condiţii mai bune pentru învăţare.
Acţiunea de la Luvru are loc la două zile după un amplu protest la nivel naţional împotriva costului ridicat al vieţii în Franţa, marcat de violenţe şi acte de vandalism în mai multe oraşe.
Luni se împlineşte un an de la spectaculosul jaf care a avut loc la Luvru şi în urma căruia au fost furate bijuterii ale coroanei cu o valoare estimată de 88 milioane de euro, conform Agerpres.
Peste 1.200 de persoane arestate în protestele violente
Forţele de ordine au arestat, sâmbătă, un număr record de persoane la Paris pe fondul protestelor privind condiţiile din şcoli şi costul vieţii, a anunţat duminică prefectura, precizând că „amploarea pagubelor” provocate de acte de distrugere şi jafuri în capitala Franţei este „semnificativă”, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Prim-adjuncta socialistă a primarului capitalei, Lamia El Aaraje, a vorbit duminică despre „un nivel de violenţă pe care, cred, nu l-am mai văzut niciodată” la Paris.
De la Paris la Marsilia, o zi de mobilizare împotriva „costului ridicat al vieţii” a scos sâmbătă în stradă sute de mii de cetăţeni francezi - cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale -, însă protestele au degenerat în confruntări şi scene de o intensitate rară, „revoltaţii” dedându-se la jafuri şi acte de vandalism până târziu în seară, acţiuni care au fost condamnate cu fermitate de către guvern.
Potrivit premierului Sebastien Lecornu, care a criticat „violența de o intensitate extremă”, aproximativ 1.200 de persoane au fost arestate, în timp ce 150 de polițiști au fost răniți. Este „un miracol că bilanțul nu a fost mai mare”, a adăugat el.
La Limoges, în zona de centru-vest a Franţei, un incendiu care a devastat primăria, veche de 143 de ani, în timpul violenţelor izbucnite sâmbătă se află „sub control”, au anunţat duminică autorităţile departamentale, dar secţiunea istorică a clădirii datând din secolul XIX şi al cărei acoperiş s-a prăbuşit este „distrusă aproape în totalitate” la interior, doar partea modernă fiind salvată de pompieri.
„Incendiul a fost provocat în mod deliberat”, a afirmat prefectul Maurice Barate, calificându-i pe autori drept o „hoardă sălbatică”.
Potrivit martorilor, un grup de protestatari mascați - care dăduseră anterior foc unei mașini de poliție în fața primăriei - au spart ferestrele și au pătruns în clădire pentru a declanșa incendiul, potrivit France24. În timp ce sute de oameni priveau incendiul, un angajat al primăriei a fost surprins în lacrimi, fiind consolat de un consilier local.
De asemenea, mai multe magazine din centrul orașului Limoges au fost vandalizate și jefuite.
Circa 5.000 de persoane - inclusiv câteva sute de indivizi descrişi de autorităţi drept „radicalizaţi şi extrem de violenţi” - au participat sâmbătă la demonstraţia din Limoges, în cadrul mobilizării din 17 octombrie.
UE afirmă că dreptul la proteste paşnice "trebuie protejat" şi condamnă jafurile
Uniunea Europeană a cerut luni Franţei să "protejeze" dreptul la proteste paşnice, condamnând în acelaşi timp ca "inacceptabile" jafurile şi incendiile intenţionate care au avut loc în weekend, relatează AFP.
"Persoanele care demonstrează paşnic nu ar trebui să fie echivalate cu cele care comit acte de violenţă", a subliniat un purtător de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert.
"Incendiile intenţionate, jafurile şi atacurile împotriva persoanelor sau a clădirilor publice sunt inacceptabile", a adăugat el.
Comisia Europeană a declarat, de asemenea, că este în "contact strâns" cu Arcom, autoritatea franceză de reglementare digitală, şi este pregătită să o asiste pentru a se asigura că platformele de socializare îşi respectă obligaţiile, în special interdicţia de a disemina mesaje care incită la violenţă.
"Când platformele online suspectează că ar putea fi comise acte criminale, acestea sunt obligate să informeze în mod proactiv autorităţile", a reamintit Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al UE pe probleme digitale, precizând că o nouă întâlnire cu Arcom este programată pentru luni, conform Agerpres.
