Un raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România (septembrie 2024) evidențiază probleme persistente de corupție, care afectează atât administrația publică, cât și mediul de afaceri. Investitorii americani s-au plâns în special de serviciul vamal, autoritățile municipale și instituțiile financiare locale.
Documentul este unul dintre puținele rapoarte critice la adresa justiției române după ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)
Acesta readuce în discuție corupția la nivel înalt și dificultățile structurale din sistemul judiciar. În timp ce rapoartele Comisiei Europene au devenit mai indulgente după ridicarea MCV, analiza americană atrage atenția asupra unor vulnerabilități majore.
Ce critică Departamentul de Stat al SUA
Deși România a înregistrat progrese în combaterea corupției, aceasta continuă să fie „o provocare majoră”. Raportul critică modificările legislative care au afectat independența justiției și lupta anticorupție, presiunile exercitate asupra DNA, precum și efectele negative ale prescripției penale, care au dus la închiderea a 9.635 de dosare între 2022 și 2025. În paralel, condamnările pentru corupție rămân dificil de obținut, iar percepția generalizată a fenomenului persistă.
Studiul economic al OCDE din 2024 confirmă aceste constatări, subliniind că practicile corupte rămân răspândite în anumite sectoare, iar măsurile de descurajare progresează prea lent.
În plus, România nu a reușit încă să construiască un regim funcțional pentru confiscarea bunurilor obținute ilegal, în pofida existenței unor instituții precum ANI, ANAP sau ANABI.
Investitorii americani reclamă corupția din administrație și mediul de afaceri, mai ales în vămi, la nivel local și în instituțiile financiare. Eurobarometrul 2024 confirmă percepția negativă: 94% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția generalizată, mult peste media UE. Deși există instituții anticorupție (ANI, ANAP, ANABI), România nu a reușit să implementeze un mecanism eficient de confiscare a bunurilor obținute ilegal, iar relaxarea guvernanței corporative în companiile de stat a accentuat riscurile.
Raportul privind climatul investițional din România
În secțiunea 8 a Raportul privind climatul investițional din România, se precizează următoarele:
”Corupția România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă. În Indicele de Percepție a Corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, situându-se sub media UE de 62.
Din 2022, când CE a constatat că România a înregistrat progrese suficiente în eforturile sale de combatere a corupției la nivel înalt pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), CE a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept, care se aplică tuturor statelor membre.
Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresele în dezvoltarea mecanismelor de descurajare a corupției sunt lente. Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției.
Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de prescripția răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9 635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale.
Strategia națională anticorupție a României (2021-2025), aprobată în decembrie 2021, este condusă de Ministerul Justiției. Documentul reprezintă un angajament politic de a sprijini toate instituțiile relevante care luptă împotriva corupției și a constituit o etapă importantă a NRRP. Strategia se concentrează pe recuperarea activelor și consolidarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Confiscate (ANABI), precum și pe o atenție sporită acordată infracțiunilor de mediu.
Agenția Națională de Integritate (ANI) din România este responsabilă de verificarea respectării protocoalelor de integritate de către funcționarii publici. Sistemul informatic PREVENT, o inițiativă condusă de ANI, identifică conflictele de interese în achizițiile publice înainte de atribuirea contractelor.
În 2024, sistemul PREVENT a analizat 19 592 de proceduri de achiziții publice. În acea perioadă, ANI a emis 19 avertismente de integritate pentru potențiale conflicte de interese identificate de sistemul PREVENT, reprezentând 86 de milioane de dolari (396 de milioane de lei).
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) are atribuții generale de supraveghere a achizițiilor și poate elabora proiecte de lege, dar deciziile privind achizițiile rămân în sarcina entităților contractante. Entitățile statului, precum și beneficiarii publici și privați ai fondurilor UE sunt obligați prin lege să respecte legislația privind achizițiile publice și să utilizeze sistemul de achiziții electronice.
Achizițiile sectoriale, inclusiv cele ale companiilor private din domeniul energiei și transporturilor, trebuie să respecte legile privind achizițiile publice și să se desfășoare prin intermediul site-ului web de achiziții electronice. Legislația națională interzice mita și alte acte de corupție, atât pe plan intern, cât și pentru companiile române care desfășoară activități în străinătate.
Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a progresat oarecum în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor.
România a avut 137 de cauze depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața CEDO. Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale.
Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare. În timp ce societățile pe acțiuni private utilizează controale interne, programe de etică și conformitate pentru a detecta și preveni mita, din 2017 guvernul a redus normele de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și a recurs în repetate rânduri la distribuirea profiturilor și rezervelor pentru a consolida bugetul.
În 2023, România a înființat o agenție de monitorizare a performanței întreprinderilor de stat (AMEPIP) pentru a aplica măsurile actualizate de guvernanță corporativă. Investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale.
Potrivit Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii.
Eurobarometrul a raportat, de asemenea, că cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale sunt:
- legislația și politicile în continuă schimbare (93%)
- ratele de impozitare (85%)
- complexitatea procedurilor administrative (82%)
- corupția (71%).
- România este membră a Centrului de aplicare a legii din Europa de Sud-Est (SELEC).
ONG-urile beneficiază de aceleași protecții legale ca orice altă organizație, dar ONG-urile implicate în investigarea corupției nu beneficiază de protecții suplimentare. Statele Unite salută participarea entităților din sectorul privat și public la programele și cursurile de formare în domeniul combaterii corupției. România este parte la Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) și la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei”, se arată în raport.