Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române și decan al Facultății de Arte, Universitatea Hyperion, a vorbit despre Titu Maiorescu și despre rolul său în formarea spiritului critic românesc. Potrivit profesorului, Titu Maiorescu a oferit culturii românești un model de gândire bazat pe analiză și dialog, nu pe critică superficială.
„Ce învățăm de la Titu Maiorescu? Cum e el actual în zilele noastre?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.
„Titu Maiorescu ne-a dat ceva de care astăzi încercăm să ne debarasăm fără să înțelegem. Ne-a dat spiritul critic. Ce înseamnă spiritul critic? Nu înseamnă să critici, așa, de-a valma, ci să analizezi și să ai o opinie, dar opinia aceea trebuie să fie clară și acea opinie să lase loc de dialog”, a spus prof. univ. dr. Ioan Cristescu.
„Să judeci cu mintea ta, dar pentru asta îți trebuie educație, cultură, valori. Ce facem aici?”, a întrebat Sorin Ivan.
„Aici cred că trebuie un proiect. E atât de uzitat termenul încât cei care ne ascultă spun: „Și ăștia au luat-o pe linia banalității, a clișeelor”. Sigur că sunt clișee, dar ele au o încărcătură. Din generația maioresciană s-au născut alte generații maioresciene. A fost Maiorescu, apoi au venit Lovinescu, Călinescu, a venit Cercul Literar de la Sibiu, apoi marii critici Simion și Manolescu care sunt tot pe filiera Maiorescu.
De ce? Toți insistau pe spiritul critic necesar în cultură, nu doar în literatură. E destul de interesant că Maiorescu, un absolvent de drept, e fondatorul criticii literare românești, ceea ce înseamnă că vremurile acelea erau niște vremuri în care Maiorescu devenise lider de opinie de la o vârstă fragedă, dar dincolo de ideea aceasta de lider de opinie, el a înțeles un lucru și anume că noi suntem europeni prin prezența acestui spirit critic fundamental în funcționarea unei societăți moderne”, a spus prof. univ. dr. Ioan Cristescu.
Jertfa lui Maiorescu
Sorin Ivan a explicat că, deși Titu Maiorescu avea o carieră academică promițătoare în Occident, el a ales să revină în România, unde s-a implicat în justiție, cultură și politică.
„El a adus spiritul critic din cultura europeană într-un spațiu al confuziilor, între Occident și Orient. Biografii lui Maiorescu au vorbit despre jertfa lui Maiorescu. E o enigmă în existența lui Maiorescu. După ce ajunge la Academia Tereziană, unde erau nobilii Europei, aristocrația europeană, se duce ca un outsider acolo, ironizat de ceilalți, iese șef de promoție, se înscrie la Universitatea din Berlin, își ia doctoratul în filosofie la Giessen, face dreptul la Sorbona, dar face și litere și filosofie din nou.
Termină în câțiva ani, îl nemulțumește pe tatăl lui pentru că era un sistem de echivalări și îi spunea că se grăbește. I se deschidea o carieră academică excepțională în lumea exclusivistă universitară a Berlinului, dar el se întoarce în România, judecător, intră în procese, în lumea asta în formare. De aceea se vorbește despre jertfa lui Maiorescu. Poate cultul ăsta pentru educație, pentru cunoaștere, implicarea politică”, a spus Sorin Ivan.
„Eu cred că este vorba și de un tip de dorință de a face ceva pe un teren în care se poate sădi ceva. Să nu uităm că civilizația europeană era o civilizație închegată. La noi, toate instituțiile erau proaspete sau în stare incipientă. Deci el s-a gândit că în formele acestea trebuie să caute fondul”, a spus prof. univ. dr. Ioan Cristescu, la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV și Părinți și Pitici.
VEZI ȘI: Ideea de națiune, tot mai diluată. Ce putem învăța de la clasicii culturii române
Video: