Inteligența artificială este tot mai folosită în tezele de doctorat, iar Universitatea din București a introdus măsuri pentru a reglementa utilizarea ei.
Prof. univ. dr. Virgil Băran, director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, Universitatea din București, a vorbit despre utilizarea inteligenței artificiale în studiile doctorale și a explicat că aceasta poate sprijini procesul de cercetare și dezvoltare. De asemenea, acesta a vorbit despre importanța apropierii studiilor doctorale de mediul socio-economic, inclusiv prin proiecte care pot integra soluții de inteligență artificială.
„Studiile universitare de doctorat reprezintă o zonă critică după părerea mea în formarea unui viitor cercetător, a unui intelectual în general, pentru că este zona unde se trece de la învățarea propriu-zisă la cercetare și, de fapt, noi aici avem o paradigmă având în vedere informația abundentă la nivelul diferitelor domenii ale educației.
Credem că cercetarea este un mijloc relevant de a face educație, pentru că în momentul în care începi să urmezi acest drum specific al cercetării, care nu este un drum bătătorit, cu siguranță toate cunoștințele trebuie folosite într-un mod creativ.
La nivelul Universității din București credem că studiile universitare de doctorat trebuie să se apropie mai mult de mediul socio-economic și avem în vedere un tip de rută a doctoratului colaborativ care să fie precursorul doctoratelor duale și care sperăm noi să ne apropie de companii și de sectorul socio-economic, astfel încât, inclusiv prin soluții de cercetare care utilizează AI-ul, să putem să contribuim la valoare în mediul de cercetare și dezvoltare pe termen mediu și lung”, a spus prof. univ. dr. Virgil Băran.
În ce măsură și cum este folosită inteligența artificială de către doctoranzi în activitatea de cercetare?
„Revenind la aceste tipuri de statistici care au rezultat din răspunsurile a 217 universități europene - din România au fost 9 astfel de respondenți - și care au încercat să răspundă la câteva întrebări legate de impactul inteligenței artificiale la nivelul educației doctorale. Prima întrebare este: În ce măsură și cum este folosită inteligența artificială de către doctoranzi în activitatea de cercetare?
Majoritatea răspunsurilor sunt legate de faptul că inteligența artificială se constituie într-un instrument auxiliar folositor, dar o parte care nu este nesemnificativă subliniază că inteligența artificială joacă un rol cheie în desfășurarea cercetărilor și, după cum vedeți, procentul celor care nu permit folosirea inteligenței artificiale în instituții este neglijabil”, a spus prof. univ. dr. Virgil Băran.
Inteligența artificială aduce plusvaloare, dar există și riscuri reale
Prof. univ. dr. Virgil Băran a explicat că inteligența artificială poate fi un instrument util în cercetare și educație și a atras atenția asupra riscurilor, precum dependența cognitivă, problemele legate de autorat și de originalitate, dar și aspecte privind confidențialitatea datelor.
„Putem considera că inteligența artificială aduce plusvaloare în sinteza literaturii, în analiza datelor, deci joacă un rol de accelerator, inclusiv în ceea ce privește redactarea și traducerea unor texte.
Pe de altă parte, trebuie să fim conștienți de faptul că riscurile sunt reale, mergând până la dependență cognitivă, până la autorat și originalitate și desigur unele situații care privesc confidențialitatea datelor și care scapă de sub controlul unor autorități în a verifica tehnologia respectivă”, a spus prof. univ. dr. Virgil Băran.
„Comunicarea și responsabilitatea umană vor crește”
Prof. univ. dr. Virgil Băran a explicat că Universitatea din București a introdus mecanisme prin care doctoranzii trebuie să declare modul în care au folosit inteligența artificială în realizarea tezei de doctorat. De asemenea, potrivit profesorului, inteligența artificială va crește importanța comunicării și a responsabilității umane în procesul de cercetare, iar îndrumarea doctoranzilor rămâne foarte importantă.
„La nivelul nostru de universitate, inclusiv în procedurile pe care le avem conform legislației actuale, am introdus elemente prin care la anumite momente ale evoluției studiilor de doctorat, de exemplu la predarea tezei, sunt chestionare în care doctorandul trebuie să răspundă la modul în care a utilizat AI-ul - dacă l-a folosit pentru bibliografie, dacă l-a folosit pentru text sau pentru o sinteză, ca să se informeze mai rapid despre stadiul actual al domeniului în care își redactează teza.
Ceea ce consider esențial și cred că este valabil pentru orice domeniu în care se va implementa AI-ul este că, de fapt, comunicarea și responsabilitatea umană vor crește. Referindu-mă în particular la studiile universitare de doctorat, este clar că o teză de doctorat nu este numai produsul unui doctorand care se apucă să scrie o teză, conducătorul de doctorat trebuie să urmărească în mod permanent modul în care această teză se elaborează, să controleze și să discute cu studentul doctorand toate problematicile, de aceea legislația prevede și o comisie de îndrumare.
În consecință, cred că, cu toate riscurile, provocările și oportunitățile cu care vine inteligența artificială, până la urmă vom constata și o reacție de natură umană care va conduce la apropierea și la o necesitate întărită de a comunica între oameni, pentru că sunt acele nuanțe pe care niciodată, într-o comunicare umană, inteligența artificială nu le va putea atinge”, a spus prof. univ. dr. Virgil Băran la conferința „Inteligența artificială în Educație - soluție sau problemă?”, organizată de DC Media Group.
Video:
