Roxana Bojariu, expert al Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat că ceea ce trăim nu este o contradicție, ci o consecință a schimbărilor climatice. „Ceea ce s-a întâmplat la Capidava nu este un paradox. Pentru că, chiar dacă avem episoade scurte însă, cu precipitații foarte intense, apa nu are timp să se infiltreze foarte bine și scurgerea e mai ales la suprafață. Și atunci, practic, vorbim de condiții de secetă pe termen mai lung, nu doar în Europa de Sud, și în România, din păcate”.
Seceta și scăderea nivelului Dunării aduc însă și alte pericole, mai puțin vizibile publicului larg. „Un nivel al Dunării mai scăzut vine cu probleme legate nu doar de sursa de apă, de exemplu, pentru irigații sau pentru turism, vine cu probleme legate inclusiv pentru centrala de la Cernavodă. Pentru că, dacă un nivel al Dunării este mult prea scăzut, răcirea la Cernavodă se face mult mai dificil și, de la un anumit moment încolo, chiar ar trebui oprite reactoarele”, a avertizat climatologul.
Această situație nu ar fi o premieră în Europa. „Să ne amintim de ce s-a întâmplat în Franța, țară care se bazează foarte mult pe această energie nucleară și care, în verile trecute, în 2024, de exemplu, la un moment dat a trebuit să oprească multe dintre centralele nucleare, tocmai pentru că au avut probleme cu răcirea. S-a adăugat și o temperatură mai mare a apei de răcire, evident că temperatura aerului aduce o creștere și în temperatura râurilor și a fluviilor, așa că sunt complicații care vin, în cascadă, aș spune, pentru că lucrurile acestea funcționează într-un sistem, un sistem care de multe ori poate să amplifice niște perturbații inițiale”, a explicat Bojariu.
În fața acestor realități, climatologul insistă că nu mai putem privi fiecare problemă separat. „De aceea și necesitatea de a privi aceste fenomene extreme în contextul schimbării climei, într-un ansamblu și nu a încerca separat să vedem ce-i cu agricultura, ce-i cu generarea de energie, ce-i cu turismul. Va trebui să gândim niște măsuri care să vină pentru a ne adapta la noile modificări, niște măsuri care să aibă un cadru de sistem, un cadru holistic. E o mare problemă și e o problemă care trebuie rezolvată mai ales cu echipe multidisciplinare, în care să avem nu doar climatologi, ci să avem, evident, și hidrologi, dar nu numai atât, să avem sociologi, economiști, energeticieni, deci, practic, să acoperim toate aspectele vieții, nu numai la nivel personal, la nivel de comunitate locală, ci și la nivelul tuturor sectoarelor economice”.
Problema reală, spune Bojariu, este că România gândește fragmentat și reacționează prea lent. „Aici noi avem o problemă. Întotdeauna gândim fragmentat. E foarte greu să ne adunăm împreună, inclusiv în aria națională de cercetare, pentru a avea o imagine care să aducă toate aceste date împreună și să pună pe masa decidenților niște soluții integrate”, spune aceasta.
În plus, chiar și atunci când soluțiile există, autoritățile nu le tratează cu seriozitatea necesară. „Pe de altă parte, decidenții nu sunt de multe ori convinși că ar trebui să ia în seamă astfel de probleme. Se gândesc de azi pe mâine. Încep să ne ajungă din urmă inclusiv impactul istoric al creșterii concentrațiilor gazelor cu efect de seră și noi deja trăim schimbarea climei. Se va amplifica, dar se pare că decidenții noștri privesc lucrurile mult prea simplist și mult prea aici și acum”, adaugă ea.
Consecințele se văd deja, spune climatologul, iar exemplele recente nu lipsesc. „Soluțiile pe care decidenții le caută acum la problemele economice ar trebui să țină cont inclusiv de această componentă a modificărilor climatice, care deja impactează viața noastră de zi cu zi. Deja avem probleme cu aceste debite scăzute ale Dunării, deja avem probleme cu seceta în același timp cu inundații catastrofale care pot să aducă în comunități probleme imense, cum a fost la salina Praid. Ori nu poți să faci lucrurile să meargă uitându-te doar punctual ce s-a întâmplat la salina Praid, punctual ce se întâmplă cu nivelul rezervoarelor de apă, punctual ce se întâmplă cu amenajările hidro dintr-o anumită zonă. Nu, trebuie să privim lucrurile și în aspectul lor sistemic”, conchide specialista ANM.