Într-o perioadă marcată de austeritate bugetară, dar și de presiunea alinierii la standardele internaționale, învățământul superior se află într-un moment de cotitură.
În cadrul unei ediții speciale DC Edu, profesorul universitar dr. habil. Constantin Marius Profiroiu, prorector Relații Internaționale la Academia de Studii Economice din București, a discutat cu profesorul Sorin Ivan despre direcțiile și dificultățile actuale ale sistemului. Dialogul a atins subiecte sensibile precum finanțarea educației, reducerea burselor pentru studenți, necesitatea investițiilor și rolul universităților ca adevărate motoare de transformare socială.
„Trebuie să recunoaștem că învățământ de calitate fără investiție nu se poate realiza. Noi trebuie să privim lucrurile în calitatea noastră de economiști”, a afirmat Profiroiu.
Prorectorul ASE a atras atenția și asupra decalajelor dintre România și restul Europei: „Dacă stăm să ne uităm la nivel european, procentul din PIB care revine învățământului este, în continuare, până la ultimele locuri din Europa”.
Tema burselor rămâne una dintre cele mai delicate, mai ales pentru studenții proveniți din medii defavorizate sau din zone rurale, pentru care sprijinul financiar poate însemna șansa de a-și continua studiile. „Pentru unii copii care vin din medii defavorizate, care n-au suficiente resurse, cred că bursa era o gură de oxigen pentru ei la București”, a explicat Profiroiu, subliniind că ASE încearcă să identifice soluții alternative prin autonomia universitară.
„Universitatea reprezintă un ascensor social, cum zic francezii, pentru cei care n-au venituri suficiente la nivelul familiei. Și atunci și România trebuie să ajute pe cei care într-adevăr n-au aceste resurse și sunt foarte buni, foarte muncitori”, a mai adăugat acesta.
În același timp, discuția a vizat și diferențele dintre universitățile mari și cele mici, acolo unde impactul lipsei resurselor financiare se resimte mai acut, mai ales pe zona de cercetare. Pentru ASE, faptul că mai bine de jumătate dintre studenți plătesc taxă reprezintă o supapă financiară, dar coeficientul redus alocat științelor economice rămâne o problemă.
Nu în ultimul rând, profesorul Profiroiu a reamintit rolul ASE de instituție-reper, care coordonează Asociația Școlilor de Economie din România și care poate transfera bune practici către alte universități. „Nu ținem pentru noi pentru că interesul nostru este ca toate universitățile, mai ales cele care sunt de profilul nostru, să facă acest salt calitativ. România are nevoie de oameni care știu să facă afaceri, care au dezvoltat simțul antreprenorial, care știu să apere interesele României în negocieri la nivel european și global”, a conchis acesta.