Realitatea medicală arată că, în anumite situații, infecția gripală poate deveni extrem de gravă. Întrebarea „de ce mor oamenii de gripă” nu este deloc exagerată, mai ales că în fiecare an sunt raportate cazuri severe, inclusiv la copii. Dr. Adrian Marinescu atrage atenția că gripa poate provoca mult mai multe probleme decât reacțiile adverse minore ale vaccinului antigripal.
Ce este gripa și ce organe afectează
Gripa este o infecție virală acută a căilor respiratorii, cauzată de virusurile gripale. Deși începe la nivelul nasului, gâtului și plămânilor, efectele sale nu se limitează doar la sistemul respirator.
Virusul gripal poate afecta plămânii, ducând la pneumonie virală sau suprainfecții bacteriene; inima, crescând riscul de miocardită sau agravând bolile cardiace existente; sistemul nervos, în cazuri rare, prin complicații neurologice; organismul în ansamblu, prin declanșarea unui răspuns inflamator sever.
La persoanele cu boli cronice, cardiaci, diabetici, pacienți cu afecțiuni pulmonare, un episod de gripă poate destabiliza boala de bază.
„Sunt persoane care au boli cronice care se acutizează, ne gândim la un cardiac care își va agrava boala prin episodul gripal”, explică dr. Adrian Marinescu.
De ce unii oameni mor de gripă
Răspunsul la întrebarea „de ce mor oamenii de gripă” ține de complicații. În cele mai multe cazuri, nu virusul în sine provoacă decesul, ci complicațiile severe care apar pe fondul infecției. Printre cele mai grave se numără: insuficiența respiratorie; pneumonia severă; agravarea bolilor cronice; infecțiile generalizate.
Deși cazurile fatale sunt rare, ele există. Medicul a confirmat că au fost situații în care copii cu forme severe de gripă au murit.
„Pentru mine și pentru un părinte statisticile nu contează. Poate să fie unul și este suficient”, a spus acesta.
Un alt aspect important este lipsa vaccinării. Deși vaccinul antigripal nu oferă protecție de 100%, el reduce semnificativ riscul de complicații și de spitalizare. Racțiile adverse ale vaccinului sunt minime, roșeață sau durere ușoară la locul injectării, și nu se compară cu riscurile unei gripe severe.
„Gripa face mult mai multe probleme decât eventualele reacții adverse la vaccin”, a zis medicul.
Vaccinarea este recomandată de la vârsta de șase luni și poate face diferența între o formă ușoară și una care necesită internare. Chiar dacă o persoană vaccinată face gripă, probabilitatea de complicații grave este mult mai mică. Gripa nu este o boală banală pentru toată lumea. Pentru unii, mai ales pentru cei vulnerabili, poate deveni o amenințare serioasă. De aceea, prevenția rămâne cea mai sigură formă de protecție în sezonul rece.
În cadrul conferinței „HEALTH FORUM III: Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate”, prof. univ. dr. Victoria Aramă, medic primar boli infecțioase a vorbit despre gripă
„Pe tot parcursul sezonului rece anterior, secțiile de adulți (eu lucrez pe o secție de adulți, coordonez o secție de adulți) au fost aproape permanent pline cu pacienți cu gripă, predominant vârstnici, foarte mulți din căminele de bătrâni, nevaccinați, care au ajuns cu forme severe de gripă la spital, care au supraîncărcat camera de gardă și secțiile și care au făcut diverse complicații severe, inclusiv suprainfecții bacteriene, cu durate de spitalizare prelungită”, a zis Victoria Aramă la dezbaterea organizată de DC MEDIA GROUP.
Medicul a atras atenția asupra impactului gripei asupra independenței vârstnicilor
„După gripă sau după COVID, un bătrân deseori își pierde independența zilnică. Deși a ajuns la spital având o oarecare independență, după un episod de gripă a avut un declin neurocognitiv și ajungeam la situația în care familia spunea: l-am adus pe picioare, dar uitați că acum nu mai e pe picioare”, a mai zis medicul.
Prof. Aramă a explicat că vaccinarea poate preveni aceste situații, subliniind importanța responsabilității individuale și colective: „Dacă ar fi fost vaccinat, acest lucru nu s-ar fi întâmplat. Importanța vaccinării trebuie privită și din această perspectivă. Dacă am reuși să convingem cât mai mulți vârstnici, pacienți cu boli cronice sau gravide să se vaccineze într-o proporție cât mai mare, clar am scădea foarte mult presiunea în sezonul rece, secțiile de boli infecțioase și nu numai, și probabil că am scădea foarte mult costurile spitalizărilor”.
Specialistul a atras atenția că vârstnicii care ajung cu gripă severă la spital au adesea multiple comorbidități care se decompensează, precum diabetul sau insuficiența cardiacă, generând internări mai lungi și transferuri frecvente între unități.
„Trebuie să educăm populația să înțeleagă că vaccinurile sunt benefice și, când vorbim de vaccinul împotriva gripei, el este utilizat de peste 70 de ani și a demonstrat clar atât eficiența, cât și siguranța. Nu mai avem de ce să ne gândim că ar putea să apară lucruri noi cu RNA-ul sau cu modificarea ADN-ului”, a explicat medicul.
Vaccinarea este, în viziunea medicului, și o responsabilitate socială:
„Vaccinând un procent cât mai mare din populație, ajungem să economisim bani la bugetul Ministerului Sănătății, să ne protejăm familiile și colectivitățile. Anul trecut, peste 50% din gripalele spitalizate au avut și suprainfecție cu pneumococ. Avem puterea să vaccinăm gratuit atât împotriva gripei, cât și a infecției pneumococice pe cei vulnerabili. Din păcate, însă, adultul și vârstnicul nu sunt încă conștientizați ca grupuri-țintă pentru vaccinare”.