Potrivit profesoarei, pregătirea axată pe examene standardizate îi face pe copii să învețe punctual pentru examene, să nu gândească critic și să rămână captivi în aceste tipare.
„Analfabetismul funcțional a ajuns la 42%. Unde e ruptura? Ce se întâmplă? De ce avem atât de mulți?", a întrebat Sorin Ivan, decan, director al revistei Tribuna Învățământului.
„Ruptura este în preuniversitar, unde le facem șabloane. Îi învățăm, îi obișnuim și creăm noi niște șabloane pentru ei. Haideți să ne gândim puțin la examenele pe care copiii aceștia le dau și pentru care se pregătesc, ei considerând că școala, de fapt, are exact aceste ținte: examenele de final - Examenul de Evaluare Națională, Examenul Național de Bacalaureat.
Școala nu ar trebui să aibă aceste ținte, pentru că ajung să învețe doar ce se evaluează, și atunci, pentru că se evaluează într-un anume fel, vor învăța să gestioneze doar acel fel de întrebări. Copilul nu mai gândește critic, ci încearcă să răspundă punctual la întrebările pe care le vede așezate aproape la fel în modelele pe care le primesc.
Eu sunt total împotriva acestor modele de antrenament, cum li se spune, pentru că exact aceste modele îi împiedică pe copii să iasă din acele șabloane. Profesorul de la clasă uneori face și el același lucru, se complace în această situație și pentru că nu se cere la examen, nu mai face nici el la clasă", a spus prof. Silvia Mușătoiu.
Ce ar trebui făcut
Prof. Silvia Mușătoiu a spus că pentru a reduce analfabetismul funcțional ar trebui eliminate șabloanele și modelele standardizate. Programa ar trebui să fie coerentă de la școala primară până la liceu, iar întrebările să urmărească raționamentul elevilor, nu memorarea unor formule.
„Ar trebui să uităm de șabloane. Ar trebui să avem niște programe coerente de la școala primară până la finalizarea liceului, iar întrebările pe care ar trebui să le punem copiilor ar fi acelea în care urmărim răspunsuri de raționament, nu de memorare a unor formule.
Am văzut niște programe de liceu din alte părți, unde pentru formulele de trigonometrie, de exemplu, copiii știu exact că aceste două formule vor fi cerute la examen, deci trebuie cunoscute, dar aceste 10 formule vor fi date pe foaia de examen și va trebui să le folosească în examen prin raționament. Oare când o să ajungem și noi la acest model? (...)
Ar trebui eliminate sugestiile acestea că examenele vor arăta precum modelele, pentru că li se dau modele - undeva în toamnă apare modelul de Evaluare Națională, modelul de Bacalaureat - și copilul înțelege că el așa ceva trebuie să rezolve, că nu vor fi alte întrebări și el trebuie să știe să răspundă exact la acele întrebări. Este un defect al educației, al sistemului pe care îl avem", a spus prof. Silvia Mușătoiu.
Prof. Silvia Mușătoiu a spus că înainte de 1989 examenele erau surpriză și nu existau modele fixe, astfel că elevii erau nevoiți să gândească și să se descurce cu subiecte noi. Și universitățile de top din Vest aplică același principiu: subiecte diferite în fiecare an, iar modelele vechi sunt doar pentru orientare.
„Aceste examene nu sunt scopuri"
Profesoara a spus că unii profesori se concentrează pe înțelegerea conceptelor, iar alții doar pe pregătirea pentru examene. Din această cauză, elevii învață doar pentru note și uită că scopul educației este învățarea continuă și aprofundarea cunoștințelor.
Aceasta a explicat că examenele nu ar trebui să fie scopul educației, ci rezultatul unei învățări continue de la clasa pregătitoare până la liceu.
Potrivit profesoarei, orientarea elevilor doar spre obținerea unor note bune la Evaluarea Națională și Bacalaureat îi face să piardă interesul pentru cunoaștere și îi împiedică să gândească critic și să analizeze informațiile.
„Aceste examene au ajuns ca niște puncte finale, dorite și înțelese ca scopuri pentru educația din preuniversitar. Și ele nu sunt scopuri. Ele trebuie să fie niște urmări firești, ale unei educații continue, din clasa pregătitoare până la clasa a XII-a.
Elevul pierde interesul pentru cunoaștere, pentru că el își vede un simplu interes de a obține nota aceea. El nu înțelege... Deci trebuie să pătrundă acest concept în toate formele lui, să-l gândească, să-l judece, să-l analizeze, să-l critice, să-și pună întrebări", a spus prof. Silvia Mușătoiu la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV şi Părinţi şi Pitici.
Video: