€ 5.0953 →
|
$ 4.3179 →
|
CSM semnalează un deficit de 15% de judecători și lipsă acută de personal în justiție - Freepik
Trei asociații profesionale ale magistraților (AMR, AJADO, APR) se adresează Președintelui României și spun că susțin Memoriul președinților curților de apel din 20 februarie 2026.
Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) îi solicită lui Nicușor Dan ca, în baza art. 77 alin. (2) din Constituție, să trimită Parlamentului cererea de reexaminare a legii PL-x nr. 522/2025 (modificarea pensiilor de serviciu), în ansamblul ei.
Asociațiile spun că legea ar afecta statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea instanțelor/parchetelor și, implicit, calitatea și celeritatea justiției. Invocă precedentul „reformei” anterioare (Legea 283/2023), când în 3 luni ar fi apărut 335 cereri de pensionare, ceea ce ar fi agravat criza de personal.
Asociațiile mai transmit că se creează o „falsă problemă” cum că s-ar reduce semnificativ cheltuielile cu „pensiile speciale”. Spun că pensiile magistraților sunt „pensii de serviciu” (nu „speciale”, în limbajul CCR) și dau cifre pentru a arăta că ponderea lor în total ar fi relativ mică (ca număr și ca impact).
Pentru că munca magistraților are complexitate, răspundere și un regim strict de incompatibilități/interdicții; pensia de serviciu ar compensa aceste restricții și ar fi o garanție a independenței (financiare) a justiției, inclusiv din perspectiva standardelor europene, se mai arată în comunicat.
Asociațiile cer explicit președintelui să solicite reexaminarea integrală a legii PL-x nr. 522/2025, pe motiv că ar duce de facto la desființarea/vidarea pensiei de serviciu a magistraților, ar fi insuficient fundamentată și ar pune în risc independența justiției și funcționarea sistemului.
Numărul judecătorilor şi procurorilor beneficiari de pensii de serviciu reprezintă numai 1,92% din totalul beneficiarilor de astfel de pensii, iar cuantumul pensiilor de serviciu ale magistraţilor reprezintă doar 8,42% din pensiile de serviciu şi speciale. Prin urmare, motivul reducerii cheltuielilor cu „pensiile speciale” nu va fi nicidecum atins prin modificarea, în defavoarea judecătorilor şi procurorilor, a condiţiilor de pensionare şi a cuantumului pensiei de serviciu, se mai arată în document.
VEDEȚI AICI DOCUMENTUL INTEGRAL: https://www.dcnews.ro/pictures/2026/02/27/5384266.pdf
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
