Prof. dr. Horațiu Moldovan, medic primar Chirurgie Vasculară la Spitalul Clinic de Urgență SANADOR, a vorbit despre tehnologia EVAR care este o metodă modernă de tratament pentru anevrismele aortei, cel mai mare vas de sânge din corp.
„Tehnologia EVAR se adresează, în primul rând, patologiei aortice.
Vasul de sânge, aorta, este cel mai important vas de sânge în organism. El are o lungime de aproape un metru și pleacă de la inimă, străbate tot corpul, pe lângă coloana vertebrală, vascularizând, furnizând ramuri pentru toate organele și membrele, inclusiv creier și inima însăși.
Acest vas, aorta, suferă o anumită patologie, uneori obstructivă, se înfundă cu ateroscleroze, dar alteori se dilată și suferă ceea ce se cunoaște sub numele de anevrisme. Dilatațiile anormale ale aortei se numesc anevrisme aortice.
Aceste anevrisme aortice pot să intereseze toate segmentele aortei, iar în anumite segmente ale ei, în special aorta descendentă toracică și aorta abdominală, dar nu numai, beneficiază astăzi de aceste tehnici intervenționale similare celor de la valva aortică, adică introducerea unor proteze vasculare în interiorul acestor anevrisme.
Sunt niște tuburi sintetice, care de asemenea sunt compactate în ele însele și se introduc printr-un tubuleț, printr-un cateter, ele expandându-se în interiorul anevrismelor. Procedura se numește endoprotezare aortică.
Termenul de TEVAR vine de la endoprotezare aortică a aortei toracice, thoracic endovascular prosthesis, în timp ce același abord în zona abdominală se conturează cu denumirea de EVAR. Această tehnologie foarte modernă de asemenea permite, în ceea ce privește tratamentul anevrismelor de aorta abdominală, realizarea procedurii cu anestezie locală, cu pacientul treaz”, a spus prof. dr. Horațiu Moldovan.
Anevrismul de aorta abdominală, o patologie severă
Prof. dr. Horațiu Moldovan a vorbit despre tratamentul modern al anevrismelor de aortă, în special despre tehnicile endovasculare TEVAR și EVAR, care permit introducerea unor proteze sintetice în interiorul aortei fără operații deschise. Acesta a explicat că astfel de proceduri transformă intervenții chirurgicale mari în proceduri minim invazive.
„Un anevrism de aorta abdominală - o patologie severă, o patologie grea, care ar presupune o intervenție chirurgicală de anvergură intra-abdominală, în anestezie generală și cu o lungă perioadă de terapie intensivă și cu potențial complicativ important - se transformă într-o procedură percutană, adică prin niște înțepături prin piele, fără incizii, în care se introduce în acest anevrism o proteză compactată, sintetică, din plastic, care se expandează înăuntru, blochează cumva anevrismul, derivă sângele prin ea, iar pacientul recuperează practic imediat.
El pleacă treaz din sala de angiografie sau sala hibrid în care se întâmplă această procedură, stă în terapie intensivă puțin, câteva ore. Poate fi externat în două zile din spital.
Această procedură este posibilă și în situații de urgență, în situații de anevrisme rupte.
Este o noutate în România abordarea endovasculară a anevrismelor rupte. (...) Pacientul cu anevrism de aorta abdominală rupt este în iminența de a-și pierde viața, iar această metodă angiografică, foarte rapidă și care dă rezultate foarte bune, oferă satisfacția unor rezolvări imediate”, a spus prof. dr. Horațiu Moldovan.
Cum recunoști un anevrism aortic rupt
Prof. dr. Horațiu Moldovan a explicat cum poate fi recunoscut un anevrism de aortă abdominală rupt. Potrivit acestuia, riscurile sunt majore și este necesar ca pacientul să ajungă într-un spital dotat cu tehnologie și echipe capabile să efectueze procedura endovasculară EVAR de urgență.
„Anevrismele rupte... Debutul este brusc, dar are o anumită perioadă de evoluție, chiar debutul în sine. Durează câteva ore. Există și situația fulminantă în care se întâmplă imediat, dar e mai rar în zona anevrismelor abdominale. De obicei, pacientul resimte o durere puternică, o durere abdominală, o durere în lombe, se confundă cu durerea din colica renală.
Această durere iradiază caracteristic pe traiectul ureterelor - să zicem așa, cumva, între picioare - și, de asemenea, poate fi confundată cu durerea din colica renală.
Pe de altă parte, pierderea de sânge în cavitatea liberă abdominală face ca pacientul să-și piardă stabilitatea hemodinamică și să devină angoasat, să respire din ce în ce mai greu, să piardă controlul respirației la un moment dat și chiar să trebuiască să fie intubat și ventilat mecanic. E un parcurs care durează de la câteva zeci de minute la câteva ore, dar de obicei permite pacientului să ajungă într-un spital.
Acum depinde, desigur, în ce spital ajunge. Dacă ajunge într-un spital care are aceste facilități de care vorbim noi în această emisiune, atunci el poate fi rezolvat endovascular cu celeritate, de urgență. I se poate monta imediat în urgență o proteză endovasculară, să i se facă un EVAR de urgență.
Repet, este ceva nou, este ceva la început, încă limitat în țara noastră. Această procedură presupune ca spitalul să fie, desigur, dotat cu săli de angiografie, angiografe de performanță care să facă asta sau săli hibride care să permită lucrul ăsta, dar nu numai. Este necesar să aibă în componență și echipe antrenate să facă asemenea proceduri și care să fie disponibile într-un serviciu de urgență”, a spus prof. dr. Horațiu Moldovan.
Screeningul anevrismelor aortice
Prof. dr. Horațiu Moldovan a explicat că screeningul anevrismelor aortice se face prin ecografie abdominală, care detectează cu precizie anevrismele aortei abdominale. De asemenea, pentru a înțelege morfologia și detaliile anatomice și a decide între EVAR, TEVAR sau chirurgie deschisă, este necesară explorarea prin Angio CT.
„Procedura de screening pentru anevrismele aortice este ecografia abdominală. Ele se pot observa și clinic, dar ecografia abdominală vede, în general, cu precizie anevrismele de aortă abdominală.
Pentru a descrie morfologia lor, pentru a înțelege detaliile anatomice și a stabili care este tehnica cea mai potrivită, EVAR sau chirurgie deschisă, sau TEVAR, dacă este vorba de aorta descendentă toracică, atunci este nevoie de explorare Angio computer tomograf.
Este pasul următor al explorării imagistice, explorarea de tip radiologic. Folosește substanțe de contrast și furnizează detalii anatomice care permit realizarea unui planning, unei strategii de abordare intervențională, chirurgicală sau hibridă”, a spus prof. dr. Horațiu Moldovan la DC News.
Video: