Ea nu este doar o reacție fiziologică sau psihică trecătoare, ci implică o serie de procese cognitive care ne influențează profund modul în care ne proiectăm în viitor. În termeni psihologici, anxietatea devine un filtru mental prin care mintea generează o „hartă a viitorului” dominată de scenarii negative anticipative; cu alte cuvinte, anticipăm nu doar ce se va întâmpla, ci mai ales ce „ar putea merge prost”.
Psihologul clinician Bogdan Cotiga afirmă că anxietatea „nu este doar teamă de viitor — este tendința de a crea un viitor bazat pe pericole potențiale, apoi de a trata aceste construcții mentale ca și cum ar fi sigure”. Din această perspectivă, anxietatea construiește viitorul ca pe o hartă în care fiecare drum pare presărat cu obstacole și capcane — scenarii pe care individul, ca autor și cititor al propriei hărți mentale, ajunge să le trateze ca pe realități iminente.”
O afecțiune frecventă
Din perspectiva clinică, anxietatea și tulburările de anxietate sunt printre cele mai frecvente afecțiuni mintale la adulți: între 10% și 14% dintre adulți îndeplinesc criteriile unui diagnostic de tulburare de anxietate într-un an. Aceasta include fobii specifice, anxietate generalizată, atacuri de panică sau alte forme de răspuns persistent de frică și îngrijorare.