Antonio Tajani, ministrul de Externe, editorial despre poziția Italiei cu privire la situația din strâmtoarea Ormuz:
De la izbucnirea războiului dintre Iran și Statele Unite, Italia a acționat împreună cu partenerii săi europeni, G7 și organizațiile multilaterale pentru a promova încetarea ostilităților, a asigura redeschiderea Strâmtorii Ormuz și a readuce stabilitatea în Orientul Mijlociu. În acest cadru, țara noastră și-a exprimat disponibilitatea de a participa, odată ce conflictul se va fi încheiat, la o coaliție internațională de natură defensivă, menită să restabilească libertatea navigației în Strâmtoare.
Așa cum am reamintit în ultimele ore în intervenția mea în fața comisiei parlamentare din Italia, pentru Guvernul nostru blocada din Ormuz nu este o simplă criză regională, ci un șoc global cu impact asupra securității energetice, competitivitatea industrială și echilibrele economice internaționale. Acesta este un risc deosebit de semnificativ pentru toate țările din regiune, dar și pentru o țară exportatoare precum Italia, ale cărei exporturi reprezintă aproximativ 40% din PIB.
Strâmtoarea Ormuz, după cum știm, este un nod strategic al comerțului global: aproximativ 20% din petrolul mondial, un sfert din exporturile de gaze naturale lichefiate și o cantitate semnificativă de materii prime esențiale pentru lanțurile de aprovizionare internaționale tranzitează această rută. Insecuritatea rutelor comerciale și creșterea prețurilor energiei au început deja să afecteze gospodăriile și companiile europene. În ciuda încetinirii comerțului global și a impactului taxelor vamale, în 2025 exporturile italiene au crescut cu 3,3%, confirmând cât de importantă este stabilitatea rutelor maritime pentru economia națională.
Ceea ce ne preocupă, însă, nu este doar impactul asupra industriei interne. Crește îngrijorarea și cu privire la consecințele pentru cele mai fragile state din Africa și din regiunea extinsă a Mediteranei. Aproximativ 30% din exporturile globale de îngrășăminte trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar acestea sunt esențiale pentru securitatea alimentară a multor economii vulnerabile. Cazul Sudanului, unde continuă să se desfășoare una dintre cele mai grave crize umanitare din lume, este edificator. Creșterea prețurilor la energie și îngrășăminte riscă să reducă producția agricolă, alimentând inflația și agravând instabilitatea, foametea și fluxurile migratorii către Europa.
Din acest motiv, la începutul lunii mai am convocat o reuniune împreună cu omologul meu croat - actualul președinte al MED9 - invitând 30 de țări din Mediterana, Orientul Mijlociu și Balcani, precum și FAO, pentru a lansa „Coaliția de la Roma pentru Securitate Alimentară și Acces la Îngrășăminte”, un forum permanent pentru identificarea de soluții imediate și concrete.
Evaluarea noastră este că criza din Ormuz reflectă un conflict mai amplu, înrădăcinat în decenii de tensiuni între Statele Unite, Israel și Iran. În acest context, reiterăm că diplomația rămâne singura cale viabilă și reiterăm că Teheranul nu trebuie să dobândească arme nucleare sau sisteme de rachete capabile să destabilizeze în continuare regiunea.
Nu putem uita reprimarea protestelor tinerilor din Iran, înăbușită violent de regim. Această represiune continuă și astăzi prin arestări și execuții capitale împotriva opozanților. În ultimele săptămâni, Teheranul a lovit fără discriminare zone rezidențiale, hoteluri, spitale și infrastructuri energetice în mai multe țări din Golf. Aceste atacuri în curs au fost condamnate ferm de noi, iar noi am exprimat solidaritate cu Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Oman și Arabia Saudită.
Pe frontul diplomatic, am menținut contacte constante cu prietenul meu, secretarul de stat al SUA Marco Rubio, pe care l-am întâlnit la Roma în ultimele zile. Am convenit asupra necesității de a păstra legătura transatlantică și de a lucra împreună pentru pacea și stabilitatea internațională. Am confirmat, de asemenea, sprijinul pentru negocierile aflate în desfășurare în Pakistan, pe care le considerăm esențiale pentru menținerea unei perspective diplomatice deschise.
Am continuat dialogul cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, subliniind necesitatea ca Teheranul să negocieze „cu bună-credință” și să reia cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, reconstruind în același timp relații pozitive cu țările din Golf.
În ultimele săptămâni am călătorit și în China, unde m-am întâlnit cu ministrul de externe Wang Yi, pe care l-am îndemnat să se implice mai activ în demersurile de mediere cu Teheranul. În același timp, Roma menține un canal direct cu partenerii regionali din Golf, considerați interlocutori indispensabili pentru orice soluție diplomatică durabilă și în vederea restabilirii libertății de navigație în strâmtoare.
La nivel operațional, Italia este pregătită să pună la dispoziție experiența dobândită în misiunile navale europene din Marea Roșie, Oceanul Indian și Mediterana. În special, considerăm necesară consolidarea misiunii europene ASPIDES, în care în prezent doar Italia și Grecia sunt implicate în patrule în Marea Roșie pentru a asigura securitatea transportului maritim.
În misiunea multinațională care va fi lansată în Strâmtoarea Ormuz, Italia ar putea contribui la operațiuni de deminare și la siguranța navigației comerciale.
Considerăm totuși că o pace durabilă în Orientul Mijlociu nu poate fi atinsă fără stabilitate în Liban.
Guvernul italian susține dialogul dintre Israel și Beirut mediat de Statele Unite și și-a oferit disponibilitatea de a găzdui discuții directe între părți. În timpul misiunii mele în Liban din aprilie anul trecut, i-am reiterat președintelui Joseph Aoun sprijinul Italiei pentru un proces care să transforme actualul armistițiu într-un adevărat proces de pace.
Washingtonul și Bruxellesul văd tot mai mult guvernul de la Roma ca pe un actor-cheie în consolidarea statalității Libanului, subiect pe care l-am abordat și în cadrul recentei mele întâlniri de la Farnesina cu ministrul libanez de externe.
Continuăm să acordăm atenție maximă securității personalului nostru militar implicat în misiunea UNIFIL, misiunea bilaterală MIBIL și Comitetul Tehnic Militar pentru Liban condus de Italia. În același timp, vom continua să solicităm protejarea comunităților creștine din țară, în urma violențelor comise de coloniști israelieni extremiști împotriva satelor din sudul Libanului, inclusiv a celor în care creștinii sunt majoritari.
Problema violențelor coloniștilor israelieni extremiști a fost abordată și la Bruxelles, unde miniștrii europeni au aprobat recent noi sancțiuni semnificative împotriva acestora. În aceeași sesiune au fost aprobate și sancțiuni suplimentare împotriva teroriștilor Hamas, a căror dezarmare rămâne o prioritate absolută. Italia continuă să monitorizeze îndeaproape situația din Gaza și din Teritoriile Palestiniene, menținând un rol activ în ceea ce privește asistența umanitară și în viitoarele eforturi de reconstrucție, cu scopul de a obține două state capabile să conviețuiască în pace și securitate.
În acest context se înscrie și sosirea în Italia, în ultimele zile, a 72 de studenți palestinieni care au primit burse la universități italiene: o investiție pe care o considerăm parte a formării viitoarei clase conducătoare palestiniene.
***
Antonio Tajani este vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru de externe al Italiei.
El este vicepreședinte al Partidului Popular European din 2002. A fost vicepreședinte al partidului politic „Forza Italia” din iulie 2018 până în iulie 2023. De asemenea, este coordonator național din februarie 2021. La 15 iulie 2023, a fost ales în unanimitate secretar național al Forza Italia.