În ultima vreme tot mai mulți specialiști atrag atenția asupra faptului că nu toate alimentele pe care le găsim acum în magazine ne aduc și beneficii pentru sănătate, ba din contră, chiar ne îmbolnăvesc și ne fac și dependenți de ele. De multe ori nu doar că mâncăm calorii, dar mâncăm și risc, avertizează dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie, referindu-se la alimentele ultraprocesate.
"Nu mâncăm doar calorii. Mâncăm "industrie". Și uneori, fără să ne dăm seama, mâncăm risc.
VEZI ȘI: Nutriționistul Mihaela Bilic: Dacă nu vă puteți opri din mâncat nu este vina voastră
În anii ’60, mâncarea venea din bucătărie. În 2026, vine din laborator. Ambalată frumos. Standardizată. Perfectă la gust. Și… metabolic, nu chiar atât de prietenoasă.
Studiu care arată pericolul ascuns în spatele alimentelor ultraprocesate
Un studiu prezentat la ACC 2026 și publicat în JACC Advances aduce o cifră care merită reținută: persoanele care consumă >9 porții/zi de alimente ultraprocesate au un risc cu 67% mai mare de evenimente cardiovasculare majore comparativ cu cele care consumă aproximativ o porție/zi.
Nu vorbim despre excepții. Vorbim despre un tipar alimentar care a devenit normal. Ce sunt, de fapt, aceste alimente? Nu doar „junk food”. Sunt produse create pentru:
– durată lungă pe raft
– gust intens (zahăr + sare + grăsimi optimizate)
– consum repetat e chipsuri, mezeluri, sucuri, cereale, pâine industrială, ready meals.
Ce înseamnă ultraprocesarea
Nu sunt doar mâncare. Sunt formule alimentare optimizate. Dar problema reală nu e gustul. Ultraprocesarea nu înseamnă doar calorii în plus. Înseamnă:
– pierderea matricei naturale a alimentului
– răspuns glicemic și insulinic diferit
– inflamație cronică de grad mic
– dereglarea sațietății
– impact asupra microbiomului
Dr. Anca Tâu: Avem acces la mâncare ca niciodată, dar nu întotdeauna la mâncare reală
Pe scurt: corpul nu mai recunoaște complet ceea ce primește. Și aici apare ironia epocii noastre: Nu trăim mai prost.
Trăim mai procesat. Avem acces la mâncare ca niciodată. Dar nu întotdeauna la mâncare reală.
*Acesta este un studiu observațional. Nu demonstrează cauzalitate directă. Dar:
- asocierea este consistentă
- relația este doză-dependență
- este în linie cu datele deja existente despre risc cardiometabolic
Poate cea mai importantă întrebare nu este: Ce mănânc azi? Ci: Cât din ceea ce mănânc este, de fapt, mâncare?", a scris dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie, pe pagina sa de Facebook.