Studiul care a dezvăluit locul de naştere al omului modern, criticat de anumiţi oameni de ştiinţă

Un nou studiu care afirmă că primii strămoşi ai omului modern provin dintr-o regiune specifică din sudul Africii, nu din Africa de Est aşa cum s-a crezut până acum, a generat marţi o serie de critici aspre în rândul unor oameni de ştiinţă, informează DPA, scrie Agerpres.

"Am fost şocată de acest studiu şi cred că este destul de iresponsabil", a declarat Rebecca Ackermann, profesoară la Institutul de Cercetări asupra Evoluţiei Umane (HERI) din oraşul sud-african Cape Town.

Ea a dezvăluit că directorii de la HERI consideră că afirmaţiile categorice făcute în acel studiu, ce vizau "evoluţia incredibil de complexă a speciei noastre", nu pot fi formulate într-o astfel de manieră, deoarece s-au bazat pe o cercetare care a studiat doar o parte foarte mică din această evoluţie.

Studiul controversat, realizat de Vanessa Hayes, profesoară la Garvan Institute of Medical Research din Sydney, şi publicat luni în revista Nature, a utilizat ADN mitocondrial - informaţii genetice transmise pe linie maternă - pentru a ajunge la acele concluzii.

Autorii cercetării au precizat într-o declaraţie că au utilizat eşantioane de sânge prelevate de la persoane din Namibia şi Africa de Sud şi că au combinat acele analize ADN cu date culturale şi geografice pentru a demonstra că "linia genetică maternă a primului homo sapiens a apărut într-un ţinut aflat la sud de bazinul fluviului Zambezi". Acea zonă include nordul statului Botswana şi părţi din Namibia şi Zimbabwe.

Cu toate acestea, Rebecca Ackermann a adăugat: "Studiul este prea nesofisticat şi simplist şi nu a existat nici măcar un singur antropolog sau arheolog în echipa care a realizat cercetarea". Ea a mai spus că diversitatea contribuie la rezultate ştiinţifice mai bune.

Şi alţi oameni de ştiinţă s-au alăturat criticilor sale.

Chris Stringer, profesor şi cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, a publicat următorul mesaj pe Twitter: "La fel ca multe alte studii care s-au concentrat doar pe o mică porţiune a genomului, pe o regiune a lui, pe o unealtă din piatră sau pe o fosilă de importanţă 'critică', acest studiu nu poate să capteze întreaga complexitate a mozaicului originilor noastre când sunt luate în considerare alte date".

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27