Epoca exoplanetelor a început în 1992, atunci când astronomii au detectat o pereche de planete care orbitau în jurul unui pulsar. Apoi, în 1995, a fost descoperită prima exoplanetă aflată pe orbită în jurul unei stele din secvența principală. Odată cu lansarea misiunilor Kepler și TESS ale NASA, numărul exoplanetelor confirmate a continuat să crească, scrie Science Alert.

Până în 2015, NASA a anunțat că Kepler descoperise a 1.000 de exoplanete. Anul 2016 a fost unul de referință, cu aproape 1.500 de descoperiri numai în acel an. În martie 2022, totalul a ajuns la 5.000.

Un motiv de sărbătoare

Acum, NASA a anunțat că există 6.000 de exoplanete confirmate. Numărul pare mare, dar raportat la sutele de miliarde de planete care ar putea exista doar în Calea Lactee, e unul infim. Totuși, pentru o civilizație aflată la începuturile explorării spațiului, este un motiv de sărbătoare.

Faptul că știm despre existența a 6.000 de exoplanete este impresionant, având în vedere cât de dificil este să fie detectate. Distanțele uriașe dintre noi și alte stele, lumina orbitoare a acestora sau pozițiile îndepărtate ale planetelor fac ca multe dintre ele să rămână nedetectabile. Dar istoria arată că progresul tehnologic va aduce din ce în ce mai multe planete în raza noastră de observație, atâta timp cât civilizația și știința vor continua să se dezvolte.

Știința exoplanetelor nu se rezumă doar la numere. Diversitatea lumilor descoperite ne oferă informații esențiale despre natură, despre Sistemul Solar și despre Pământ. Multe dintre ele nu seamănă cu nimic din ce există în jurul nostru: „Jupiteri fierbinți”, giganți gazoși care orbitează stelele lor în doar câteva zile; planete cu perioade orbitale ultra-scurte, de doar câteva ore; planete blocate gravitațional, cu o față în permanentă arșiță și cealaltă în îngheț veșnic. Unele ar putea fi acoperite de oceane, altele de gaze toxice sau ar putea avea ploi de fier.

Întrebarea de bază rămâne însă aceeași: Suntem singuri în

Univers?

„Fiecare tip de planetă descoperită ne oferă informații despre condițiile în care se pot forma planetele și, în cele din urmă, despre cât de comune pot fi planetele ca Pământul și unde ar trebui să le căutăm”, a declarat Dawn Gelino, șefa Programului de Explorare a Exoplanetelor (ExEP) al NASA, de la Jet Propulsion Laboratory din California de Sud.

„Dacă vrem să aflăm dacă suntem singuri în Univers, toate aceste cunoștințe sunt esențiale”, a mai spus ea.

Majoritatea exoplanetelor sunt detectate indirect: metoda tranzitului (prin măsurarea scăderii luminii stelei atunci când planeta trece prin fața ei) și metoda vitezei radiale (prin observarea „tremuratului” stelei sub influența gravitației planetei). Alte metode sunt astrometria sau lentila gravitațională. Kepler și TESS au folosit metoda tranzitului, responsabilă pentru aproape 4.500 de descoperiri. Doar aproximativ 100 de exoplanete au fost imaginate direct.

Confirmarea unei planete candidate necesită observații suplimentare, adesea cu alte telescoape, ceea ce consumă timp și resurse. În iulie 2025, TESS avea pe listă 7.655 de candidați, dintre care puțin peste 600 au fost confirmați.

Cercetările continuă

„Avem nevoie ca întreaga comunitate științifică să lucreze împreună dacă vrem să valorificăm investițiile în aceste misiuni care produc sute de candidați”, a explicat Aurora Kesseli, director adjunct științific al NASA Exoplanet Archive.

Noi descoperiri continuă să apară, inclusiv în datele misiunii Gaia. Telescopul spațial Nancy Grace Roman, programat pentru lansare în 2027, ar putea descoperi mii de noi exoplanete prin microlensing. PLATO, al ESA, va fi lansat în 2026 și va căuta exoplanete stâncoase în jurul stelelor asemănătoare Soarelui.

Sfântul Graal al acestei științe rămâne locuibilitatea. Webb (JWST), prin spectrometria sa în infraroșu, a început deja să analizeze atmosferele planetelor, în căutarea substanțelor chimice care ar putea indica prezența vieții.

China pregătește și ea o misiune dedicată – telescopul Earth 2.0, programat pentru lansare în 2028, care va căuta timp de patru ani exoplanete de tip terestru.

Într-un final, omenirea va avea o listă de exoplanete asemănătoare Pământului, aflate în jurul unor stele ca Soarele. Atunci va urma cea mai mare provocare: să aflăm dacă pe vreuna dintre aceste lumi există viață.