În fiecare an, mii de elevi români visează să studieze în SUA, însă întrebările legate de procesul de obținere a vizei și de șansele de a rămâne acolo după absolvire sunt tot mai frecvente.
De la interviul la ambasadă până la pașii pe care trebuie să îi urmeze un absolvent pentru a munci legal în Statele Unite, Julia Boca explică în detaliu ce trebuie să știe cei care își doresc o carieră academică și profesională peste Ocean.
Cum obții viza de student pentru SUA
Procesul de aplicare pentru viza de student începe cu documentul I-20, emis de universitatea la care studentul a fost acceptat. Cu acest formular, tinerii fac programarea pentru interviul la ambasadă.
„Facultatea o să îți dea un document care se numește I-20, iar cu acesta tu aplici pentru viza de student pe site-ul ambasadei. După aceea îți faci programare, te prezinți la programarea pentru ambasadă cu documentele de care ai nevoie, printre care și acest I-20. Este un interviu foarte scurt, iar pentru studenții din România n-au fost probleme niciodată. Interviul durează câteva minute în care te întreabă ce o să studiezi, de ce vrei în America, dacă vrei să te întorci, întrebări foarte basic. Apoi îți rețin pașaportul și peste câteva zile îl primești înapoi cu viza pusă. E un proces foarte ușor din punctul acesta de vedere”, spune ea.
Julia a subliniat că, în ciuda îngrijorărilor apărute vara aceasta, toți studenții români și-au primit vizele și au intrat fără probleme în Statele Unite:
„Clar au existat foarte multe sperieturi vara aceasta și în continuare nu suntem 100% relaxați, dar toată lumea și-a primit viza, inclusiv studenții români care sunt la Harvard. Toată lumea a intrat în țară, în America, când a început anul, nu au fost probleme din ce am auzit eu. Pur și simplu, cred că mai mult a vrut să inducă foarte multă frică și a reușit. Trump a reușit foarte bine să inducă frica în oameni. Pentru mine este o mare ceață săptămânile respective când s-a întâmplat totul. Când am citit prima oară documentul pe care Casa Albă l-a trimis celor de la Harvard, deja eram foarte obosită și am crezut că este fake. Nu are cum ca Harvard să nu mai poată admite studenți internaționali.
Din fericire, niciunul dintre elevii mei nu a ales să meargă la Harvard, au preferat alte universități. Însă, sora mea a început master-ul la Harvard acum și ea a fost una dintre persoanele foarte afectate de ce se întâmplă. Și eu aveam foști elevi care sunt studenți acum la Harvard. Știam că este foarte greu pentru toată lumea și nimeni nu știa ce se întâmplă. Nici Harvard nu era foarte sigur de ce s-a întâmplat asta. Nu pot să zic că tot ce fac este corect, dar este singura facultate care a luptat împotriva administrației și au și câștigat primul court case. Bineînțeles, Casa Alba poate să facă apel, dar este un pas foarte mare în lupta împotriva fascismului”, povestește tânăra.
Citește și: Tot ce trebuie să știi despre admiterea în SUA: Julia Boca explică pașii către Harvard, Yale sau Stanford
Ce se întâmplă după terminarea studiilor: Provocările și șansele românilor
Mulți tineri își pun întrebarea ce opțiuni au după finalizarea facultății. Viza de student poate fi prelungită prin programele OPT (Optional Practical Training) și STEM OPT.
„Viza de student ai posibilitatea să ți-o extinzi până la 3 ani prin OPT și STEM OPT. OPT este Optional Practical Training. Dacă faci un major, o specializare de un an, primești doar un singur an după terminarea facultății. Dacă faci unul de STEM, primești 3 ani. Bush a introdus chestia asta ca să țină mai mulți studenți internaționali care sunt foarte valoroși pe STEM în țară. În timpul acela, cât tu încă ești pe viza de student, trebuie să te angajezi la o companie care sponsorizează viza de muncă H1B.
Julia Boca a explicat că sistemul H1B funcționează pe bază de loterie, iar șansele de a fi selectat sunt reduse, iar pentru mulți, alternativa rămâne obținerea Green Card-ului, însă acesta presupune ca angajatorul să își asume un angajat pe termen lung:
„Problema cu viza de muncă este că e o loterie și trebuie să fie neapărat sponsorizată de o companie și costă. Foarte multe companii care fac acest lucru sunt și cele mai competitive pentru studenții internaționali, adică cele din tech, finanțe, consulting și așa mai departe. Și din loteria aia, o treime din oameni sunt selectați. Dar este foarte posibil să aplici în toți 3 anii ăia pentru viză și să nu fii selectat în niciunul din acei ani și să fii trimis acasă. Adică compania nu mai poate să facă multe lucruri decât dacă vor să te sponsorizeze direct pentru Green Card, pentru permanent residency. Dar foarte multe companii nu vor să facă acest lucru decât dacă te consideră un angajat foarte valoros, pentru că tu odată ce ai Green Card-ul nu mai ești sub jurisdicția lor. Cu H1B depinzi de ei să rămâi angajat la compania aia. Odată ce îți dau Green Card-ul, tu poți să demisionezi, poți să faci ce vrei, ai rămas în țară, nu mai trebuie să depinzi de nimeni. Și mulți români asta caută când se duc în America, să fie angajaț de aceste companii. De-aia este bătaia atât de mare”.
Julia Boca atrage atenția că mulți studenți internaționali aleg specializările STEM doar pentru a avea șanse mai mari să rămână în SUA, însă recunoaște că ea însăși regretă această alegere: „De-aia sunt foarte mulți studenți internaționali care se specializează în STEM și nu în uman. O chestie pe care și eu am făcut-o din păcate și o regret din tot sufletul. Dacă aș putea să dau timpul înapoi, m-aș duce și aș face engleză și educație și mi-aș spune că nu trebuie să rămân în SUA”.
Citește și: Frâna din sistemul educațional din România: Este șocant, dar nu este clădit să susțină elevii! - VIDEO
Video