Un amplu dosar penal legat de mai mulți ruși care au obținut documente românești a zguduit opinia publică. Un oligarh rus cu conexiuni directe la Vladimir Putin scoate la iveală un circuit ilegal de obținere de buletin fals românesc, instrumentat de o rețea specializată în fabricarea de acte false. Investigația coordonată de procurori a declanșat marți o serie de percheziții în Suceava și București, vizând modul în care Kirill Seleznev, fost membru în conducerea Gazprom Neft, ar fi reușit să obțină documente oficiale din România.
Oligarhul rus și actele românești fabricate ilegal
Numele lui Seleznev, un oligarh rus de 51 de ani, aflat pe liste internaționale de sancțiuni, apare în centrul acestei operațiuni după ce anchetatorii au descoperit că ar fi folosit un buletin fals românesc pentru a-și construi o identitate alternativă. Potrivit datelor obținute de procurori, afaceristul ar fi beneficiat de un certificat de cetățenie inventat, prezentat printr-un împuternicit, document ce părea emis de un consulat al României. Vulnerabilitatea de sistem care a făcut posibil acest lucru: România nu are o bază de date electronică cu certificatele de cetățenie reale, accesibilă funcționarilor din teritoriu.
Ancheta arată că aproape 120 de persoane ar fi utilizat acte false similare pentru transcrierea certificatelor de naștere și obținerea de documente de identitate. Structura ilegală funcționa în condițiile în care statul român nu deține o bază de date centralizată pentru verificarea autenticității certificatelor de cetățenie.
„Fabrica” de acte false din Suceava, destructurată de procurori
Marți dimineață, anchetatorii au efectuat 17 percheziții la instituții publice și locuințe private din Suceava, parte a operațiunii ce vizează rețeaua care furniza buletin fals și alte documente românești unor cetățeni străini, printre care ruși, moldoveni și ucraineni.
Conform datelor furnizate de Parchet, se investighează fapte de fals informatic, uz de fals și complicitate, atât în cazul funcționarilor suspectați că facilitau emiterea ilegală de documente, cât și în cazul beneficiarilor.
În cazul lui Seleznev, primul buletin fals ar fi fost emis la Bucecea în 2023, apoi în 2024 ar fi fost preschimbat în Sectorul 3. În iunie 2025, Direcția de Evidență a Persoanelor Sector 6 a cerut anularea actelor de naștere ale lui și ale membrilor familiei sale. Procesul are termen pe 12 decembrie.
Încercarea de a scăpa de sancțiuni
Potrivit unei surse citate, oligarhul rus ar fi urmărit să evite sancțiunile occidentale – inclusiv restricțiile de călătorie. Numele său figurează pe listele SUA, Marii Britanii și Australiei, actualizate până în aprilie 2025. Documentația oficială îl acuză că:
„Membru al Consiliului de Administrație al Gazprom Neft. Conducerea superioară a companiilor de stat (…) Implicat în scheme de corupție ale PJSC Gazprom și ale filialelor sale. A participat la formarea unor surse de venit corupte pentru Vladimir Putin și cei mai apropiați asociați ai săi”.
Anchetatorii spun că cel puțin 300 de cetățeni ruși ar fi obținut documente românești prin astfel de proceduri frauduloase. Unii ar fi folosit chiar identități ale unor militari ucraineni morți pe front, imediat după invazia din 2022.
Schema extinsă: rețea națională și funcționari corupți
Conform procurorilor, rețeaua descoperită în Suceava opera pe mai multe niveluri: oameni care luau „în spațiu” cetățeni străini, funcționari care validau cererile fără prezența fizică a solicitantului, dar și intermediari care se ocupau de acte false - inclusiv pașapoarte, nu doar buletin fals.
„Față de un număr de 18 beneficiari s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, deoarece au obținut cărți de identitate și pașapoarte pe baza unor certificate de cetățenie falsificate anterior”, precizează Parchetul ICCJ.
Sunt deja patru acorduri de recunoaștere a vinovăției cu români și ucraineni implicați în emiterea ilegală de documente. Alte două dosare vizează 96, respectiv 23 de persoane pentru utilizarea certificatelor de cetățenie false, potrivit G4 Media.
CITEȘTE ȘI: Europa va juca un rol important în discuțiile privind securitatea post-război, susține Peskov