Să fie chiar așa? Unii oameni găsesc în curte sau la ușă diferite obiecte care, în percepția lor, atrag răul. „Vrea cineva să-mi facă rău!”, auzim des. Dar preotul Paul Iulius Negoiță spune că lucrurile nu sunt cum par a fi. Cel mult, aceste obiecte pe care le găsim prin curte sunt „trimise” pentru a ne aduce frică. Și nimic mai mult.
„Zilele acestea mi-a fost adus un obiect care a provocat teamă unor oameni. Nu prin ceea ce este, ci prin ce li s-a spus că ar putea însemna. Reacția lor a fost umană: frica. Tocmai de aceea simt nevoia să scriu aceste rânduri, nu ca să alimentez neliniștea, ci ca să o presc. Să arăt cât e fără sens.
Am scris studii, am citit literatură de specialitate și chiar am predat o scurtă perioadă istoria religiilor, atât în mediul universitar, cât și în forme de educație nonformală. Am studiat, așadar, nu doar credința, ci și superstiția, nu doar religia, ci și mecanismele fricii. Iar experiența aceasta îmi permite să spun limpede un lucru: Astfel de gesturi nu au nicio putere reală.
Superstiția nu rănește prin obiecte, ci prin frică
În toate culturile studiate, de la cele arhaice până la cele moderne, superstiția funcționează la fel: prin presiune psihică. Nu printr-o forță ascunsă, nu printr-o energie misterioasă, ci prin spaima indusă.
Obiectele de acest fel nu fac nimic cu adevărat. Ele sunt menite doar să transmită un mesaj: „să te temi”. Dacă frica apare, autorul consideră că și-a atins scopul. Dacă frica dispare, gestul devine inutil.
Antropologi precum James George Frazer au arătat clar că magia și superstiția nu sunt puteri reale, ci forme primitive de gândire, bazate pe confuzia dintre simbol și realitate. Ele „funcționează” doar atât timp cât cineva crede că funcționează.
Din punct de vedere creștin, lucrurile sunt și mai limpezi
Pentru un creștin, lucrurile sunt simple:
nimeni nu poate face rău prin obiecte;
nimeni nu poate controla viața altuia prin semne sau simboluri;
nimeni nu poate trece peste ocrotirea lui Dumnezeu.
Frica nu vine de la Dumnezeu. Iar ceea ce nu vine de la Dumnezeu nu are putere asupra vieții noastre.
De ce scriu aceste rânduri?
Ca să spun limpede: nu este nimic de temut.
Superstițiile apasă pe psihic, nu pe realitate. Ele slăbesc doar atunci când sunt ignorate, nu când sunt analizate obsesiv. Pacea se păstrează prin calm, nu prin panică.
Un cuvânt final
Nimeni nu vă poate face nimic, pentru că nu sunteți singuri. Cu noi este Dumnezeu!
Nimeni nu vă poate lua liniștea fără consimțământul vostru.
Nu uitați niciodată cuvintele:
Cel ce locuiește în ajutorul Celui Preaînalt,
întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălășlui.
Va zice Domnului: Sprijinitorul meu ești și scăparea mea;
Dumnezeul meu, și voi nădăjdui spre Dânsul.
Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor
și de cuvântul tulburător.
Nu te vei teme de frica de noapte,
de săgeata ce zboară ziua,
de lucrul ce umblă în întuneric,
de molima ce bântuie în amiaza zilei.
Cădea-vor dinspre latura ta o mie
și zece mii de-a dreapta ta,
dar de tine nu se vor apropia.
Că îngerilor Săi va porunci pentru tine
ca să te păzească în toate căile tale.
Pe mâini te vor înălța
ca nu cumva să lovești de piatră piciorul tău.
Peste aspide și vasilisc vei păși
și vei călca peste leu și peste balaur.
„Că spre Mine a nădăjduit și-l voi izbăvi pe el,
îl voi acoperi pe el, că a cunoscut numele Meu.
Striga-va către Mine și-l voi auzi pe el,
cu dânsul sunt în necaz
și-l voi scoate pe el și-l voi slăvi.” - a scris preotul Paul Iulius Negoiță.