Rezultatele excelente obținute în 2025 de elevii aparținând minorităților la examenele naționale la limba română nu sunt întâmplătoare. În spatele acestei evoluții stau ani de muncă, reforme curriculare, testări riguroase și o echipă dedicată din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Profesor universitar dr. Elena Platon, director al Departamentului de Limbă, Cultură și Civilizație Românească și al Institutului Român al Limbii Române ca limbă europeană, explică parcursul acestei transformări și subliniază cât de importantă este definirea clară a nivelurilor de competență lingvistică în predarea limbii române ca limbă străină.
Rezultatele nu vin peste noapte: „Este nevoie de un complex de factori și decizii”
„În acest domeniu al achiziției limbilor, rezultate spectaculoase nu se pot obține peste noapte, adică este nevoie de un complex de factori, de foarte multe decizii, cum ar fi, de exemplu, schimbarea programelor școlare, a căror impact, de fapt, se va vedea undeva peste 5-6 ani la următoarele generații de copii care vor lucra cu noile programe, după care se vor face noi suporturi de curs, noi manuale adaptate obiectivelor din programele școlare”, spune Elena Platon în emisiunea Născuți în Diaspora.
Reforma curriculară și noile manuale: cheia pentru rezultate mai bune
„Iată că ceea ce am început noi în 2010, prin proiectele noastre de formare, a dat niște rezultate care au început să se vadă încă din anul trecut și mai ales din acest an. După cum știți, deja procentul de promovabilitate în acest an, atât la evaluarea națională, cât și la examenul de bacalaureat, în cazul elevilor proveniți din rândul minorităților, a fost semnificativ mai mare decât în anii trecuți.
Asta pentru că, alături de programele pentru ciclul primar și pentru gimnaziu, care au fost refăcute în spiritul principiilor din cadrul european comun de referință pentru limbă și al criteriilor de care trebuie să ținem cont atunci când predăm o limbă unui vorbitor non-nativ, toate aceste lucruri au condus în acest an la rezultate mult mai bune și sunt convinsă că în anii care vor veni lucrurile se vor îndrepta în direcția bună”.
Ce înseamnă cu adevărat A1, A2, B1, B2, C1, C2 în limba română?
”Așadar, în momentul în care, pentru studenții noștri străini, am realizat o descriere minimală a limbii române în așa fel încât să știe toți specialiștii, toți profesorii de limba română ce înseamnă, în cazul limbii române, nivel de competență lingvistică, pentru că noi vehiculăm cu foarte mare ușurință denumirile acestea devenite deja clasice A1, A2, B1, B2, C1, C2 din cadrul european comun.
Dar, acolo, în acest document european, descriptorii profilului fiecărui nivel au un caracter extrem de general, care este valabil pentru toate limbile. Iar, în cazul limbii române, trebuia făcută o descriere adaptată în funcție de specificul acestui sistem lingvistic. Așadar, de acolo am început, de la a defini profilul fiecărui nivel, pentru că aveam, mai ales prin 2003-2004, multe solicitări pentru eliberarea unor certificate de competență lingvistică pentru unul dintre aceste niveluri.
Iardacă cel care gândește, concepe un asemenea test nu știe exact ce înseamnă, în cazul limbii române, A1, A2, B1, B2, C1, C2, este practic imposibil să eliberezi asemenea certificate cu recunoaștere internațională care să fie utilizate de către deținător în diverse locuri, la înscrierea la studii universitare și postuniversitare, la locul de muncă, pentru obținerea diverselor locuri de muncă în care este solicitată limba română, și așa mai departe”.
Manuale românești folosite în întreaga lume
„Ei, totuși, pentru că la acea oră, să spunem că eram în jur de 100 de cadre didactice în întreaga țară care predau româna străinilor, mai adăugam la asta vreo 50 de lectori de limba română care lucrează la universitățile din străinătate și ne-am întrebat oare merită tot acest efort de a face descrierea nivelurilor, de a concepe teste pentru fiecare nivel, de a elabora curicule și de a elabora manuale de limba română ca limbă străină pentru fiecare dintre aceste niveluri.
Și aici fac o paranteză împreună cu colegii de la departament. Am publicat manuale care sunt folosite în toată lumea la această oră, atât pentru A1, A2, cât și pentru B1 sau B2, precum și volume de teste, modele de teste.
De fapt, suntem singurul departament care, în colaborare cu Institutul Cultural Român, am realizat un consorțiu al UBB-ICR care a reușit să devină membru al Asociației Testatorilor de Limbi din Europa”.
Acreditarea testelor din 2016 - un pas major pentru diaspora
„Și am trecut printr-un proces de audit foarte dificil, iar din 2016 am reușit să acredităm și testele de limba română, ca limbă străină, evident, astfel încât orice vorbitor non-nativ și, completez, orice copil din diaspora care are peste 14 ani - pentru că ele nu sunt gândite pentru copii, aceste teste - poate să solicite o examinare și, în baza rezultatelor pe care le obține, va beneficia de un asemenea certificat de competență care este recunoscut internațional, ceea ce este un mare, mare câștig, să știți. Și noi am făcut lucrul acesta cu o mare întârziere.”
Video: