Update 29
Trump afirmă că el trebuie să fie implicat în alegerea viitorului lider al Iranului, după modelul venezuelean
Preşedintele american Donald Trump a declarat, joi, într-un interviu că el personal trebuie să fie implicat în alegerea viitorului lider al Iranului, după ce ayatollahul Ali Khamenei a fost omorât sâmbătă, în prima zi a atacurilor aeriene lansate de SUA şi Israel în Iran, transmite Reuters.
"Fiul lui Khamenei este inacceptabil pentru mine. Vrem pe cineva care să aducă armonie şi pace în Iran", a declarat Donald Trump în interviul acordat publicaţiei Axios.
"Trebuie să fiu implicat în numire, la fel cum a fost cu Delcy (Rodriguez) în Venezuela", a insistat el, cu referire la vicepreşedinta Venezuelei care i-a luat interimar locul preşedintelui Nicolas Maduro după ce acesta a fost capturat de un comando american pe data de 3 ianuarie 2026.
Update 28
UE este unită în privinţa războiului din Iran, subliniază şeful diplomaţiei germane
Ministrul de externe german Johann Wadephul a evidenția, joi, că Uniunea Europeană este unită în ceea ce priveşte atacurile americano-israeliene contra Iranului, urmate de riposta Teheranului contra Israelului şi unor ţări din zona Golfului care găzduiesc baze militare americane, transmite DPA.
Este absolut clar că UE este unită în această chestiune, a spus Wadephul după o întrevedere, la Berlin, cu omologul său moldovean Mihai Popşoi.
Update 27
Wizz Air: Suspendarea zborurilor către şi dinspre Israel, Dubai, Abu Dhabi şi Amman, prelungită până pe 15 martie, inclusiv - Vezi mai multe detalii aici!
Update 26
NATO a confirmat că o rachetă trasă din Iran viza Turcia
O rachetă balistică trasă din Iran viza Turcia, a confirmat joi un purtător de cuvânt al NATO. Prin urmare, el a contrazis o versiune anterioară, difuzată de un responsabil turc, care indica faptul că racheta ar fi ţintit o bază militară din Cipru, transmite AFP.
Chestionat dacă racheta respectivă a vizat în mod deliberat ţinte din Turcia, Martin O'Donnell a răspuns afirmativ. El a făcut o referire la o declaraţie a purtătoarei de cuvânt a NATO, Allison Hart, publicată miercuri.
NATO condamnă ţintirea Turciei de către Iran, a indicat Hart, după interceptarea unei rachete iraniene ce se îndrepta spre spaţiul aerian turc.
Joi, Martin O'Donnell a refuzat să facă alt comentariu, din motive de securitate. Mă voi abţine de la divulgarea oricărei informaţii suplimentare susceptibile de a avea un impact asupra securităţii sau protecţiei forţelor, a zis reprezentantul Alianţei Nord-Atlantice.
Update 25
Ungaria a ridicat nivelul de alertă antiteroristă! Vezi detalii aici!
Update 24
Conflictul din Iran determină Cipru să anuleze toate reuniunile miniștrilor europeni din luna martie Vezi detalii aici!
Update 23
Informații de ultimă oră de la MAE: Stadiul demersurilor de repatriere a cetățenilor români din țările afectate de războiul din Orientul Mijlociu Vezi detalii aici!
Update 22
Turcia denunţă militarizarea insulelor din Marea Egee în contextul conflictului din Orientul Mijlociu
Turcia a criticat joi ceea ce a numit tentative de desfășurare de armament pe insulele din Marea Egee, care au statut demilitarizat. Declarația poate fi considerată o reacție la anunțul Greciei privind instalarea unor sisteme de rachete Patriot pe insula Karpathos, în contextul conflictului actual din Orientul Mijlociu, relatează EFE.
Purtătorul de cuvânt al MAE turc, Onncu Keceli, a declarat că "nu este deloc surprinzător" faptul că există actori ce încearcă să "exploateze evenimentele recente din regiunea noastră" şi să "otrăvească" relaţiile bilaterale cu Grecia, însă fără a specifica vreo ţară anume.
Update 21
UE şi ţările din Golf cer Iranului să pună capăt atacurilor sale, care ameninţă 'securitatea mondială'
Ţările Uniunii Europene şi cele din Golf au solicitat joi Iranului să pună capăt atacurilor nejustificate din Orientul Mijlociu, care ameninţă securitatea mondială, transmite AFP.
Miniştrii au condamnat ferm atacurile iraniene nejustificate contra ţărilor din Consiliul de Cooperare a Golfului (CCG), atacuri ce ameninţă securitatea regională şi mondială, şi au solicitat Iranului să înceteze imediat atacurile, arată ţările din UE şi CCG într-o declaraţia comună.
CGG reuneşte Bahrein, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Oman
Update 20
Iranul lansează noi rachete spre Israel, sirenele au sunat în toată țara
Iranul a lansat joi după-amiază încă un tir de rachete către Israel, a anunţat armata israeliană, adăugând că apărarea antiaeriană acţionează pentru a intercepta proiectilele, transmite agenţia DPA.
Sirenele de raid aerian au fost activate în mare parte a ţării şi locuitori de la Tel Aviv afirmă că au auzit explozii.
Corpul Gărzilor Revoluţionare iraniene a anunţat mai devreme lansarea a patru rachete avansate Khorramshahr 4 către centrul Tel Aviv-ului.
Potrivit postului israelian N12, un avion de pasageri israelian care se apropia la aterizare pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv a trebuit să rateze aterizarea în urma atacurilor iraniene.
Postul public Kan a semnalat că o rachetă a lovit o zonă rezidenţială în partea centrală a Israelului şi a lăsat un crater adânc într-un spaţiu între nişte case, publicând de asemenea imagini de acolo.
Cel puţin 13 locuri de impact în Israel
De la începutul războiului pornit sâmbătă de SUA şi Israel prin atacuri aeriene împotriva Iranului, care a ripostat cu rachete şi drone asupra Israelului şi bazelor americane din Golf, Israelul a înregistrat cel puţin 13 impacturi ale rachetelor iraniene, dintre care cel puţin patru au fost lovituri directe şi nu se ştie câte au fost cauzate de fragmente de rachete sau drone doborâte şi de încărcături explozive cu fragmentaţie, a afirmat joi armata israeliană, citată de agenţia EFE.
"Există 13 locuri cu impact semnificativ, unde forţele din cadrul Comandamentului frontului intern au sosit şi au efectuat operaţiuni de căutare, salvare şi asistenţă pentru populaţia civilă", au transmis forţele armate israeliene, refuzând să ofere mai multe detalii, rapoartele de acest fel fiind restricţionate în Israel de cenzura militară.
Spre deosebire de războiul de 12 zile de anul trecut, în cel actual Israelul a observat că Iranul a lansat de asemenea rachete echipate cu bombe cu fragmentaţie, care explodează în aer deasupra unei ţinte şi eliberează submuniţii pe o arie extinsă.
În timp ce în Israel represaliile iraniene au provocat zece decese, bombardamentele americano-israeliene au ucis în Iran peste o mie de persoane. Ultimul bilanţ comunicat joi de autorităţile de la Teheran este de 1.230 de morţi.
Un bilanţ al victimelor civile anunţat miercuri de Agenţia de Ştiri pentru Activiştii pentru Drepturile Omului (HRANA), cu sediul în SUA, menţiona cel puţin 1.097 de civili ucişi în Iran, dintre care 181 de copii cu vârste sub 10 ani.
Peste 160 de persoane au murit numai în atacul asupra unei şcoli de fete din oraşul iranian Minab, atac despre care secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a susţinut miercuri că Pentagonul îl investighează. La rândul lor, autorităţile iraniene au susţinut că încă o şcoală de fete a fost lovită în atacurile aeriene americano-israeliene, dar de data aceasta fără să provoace victime.
Update 19
Preşedintele azer promite represalii după un atac 'terorist' cu drone iraniene
Preşedintele azer Ilham Aliev a denunţat joi un atac terorist cu drone iraniene asupra unui aeroport din regiunea azeră Nahicevan, promiţând represalii contra Teheranului, care însă a dezminţit acuzaţiile, transmite France Presse.
Un act terorist a fost comis de Iran pe teritoriul azer, a afirmat Aliev în timpul unei reuniuni a consiliului său de securitate.
Potrivit şefului statului azer, armata azeră a primit instrucţiuni pentru a pregăti şi a efectua represalii.
Iranul respinge acuzațiile
Armata iraniană a negat joi orice fel de atac cu drone asupra Azerbaidjanului, după ce autorităţile de la Baku au acuzat Iranul că s-ar afla în spatele a două lovituri cu drone în cursul zilei în regiunea Nahicevan, în apropiere de frontiera cu Republica islamică.
"Republica Islamică Iran, respectând suveranitatea tuturor ţărilor, în special a ţărilor musulmane şi a vecinilor săi, neagă că Forţele sale armate au lansat drone asupra Republicii Azerbaidjan", a susţinut Statul Major General al Forţelor armate iraniene într-un comunicat.
Două drone au trecut dincolo de frontiera cu Azerbaidjan, dintre care una a lovit aeroportul militar-civil din regiunea Nahicevan, făcând patru răniţi, a relatat presa azeră, informaţie confirmată ulterior de Ministerul de Externe de la Baku, care l-a convocat pe ambasadorul Iranului pentru a-i înmâna o notă de protest.
Update 18
Franţa a autorizat 'temporar prezenţa aeronavelor' americane la bazele sale din Orientul Mijlociu
Franţa a autorizat 'temporar' prezenţa avioanelor şi altor tipuri de aeronave americane la bazele sale din Orientul Mijlociu, a declarat joi pentru AFP Statul Major francez.
'În cadrul relaţiilor noastre cu Statele Unite, prezenţa aeronavelor lor a fost autorizată în mod temporar la bazele noastre' din regiune, a declarat o purtătoare de cuvânt a Statului Major, confirmând o informaţie difuzată de canalul LCI.
'Aceste aeronave contribuie la protecţia partenerilor noştri din Golf', a adăugat ea.
Termenul 'aeronave' include, în special, orice tipuri de avioane şi de elicoptere.
Franța menține o poziție "strict defensivă"
Franţa afişează de la începutul conflictului o postură 'strict defensivă', potrivit termenilor preşedintelui Emmanuel Macron, care a anunţat marţi seară desfăşurarea unor importante mijloace militare, printre care portavionul Charles-De-Gaulle, în Mediterana de Est.
Franţa este legată prin acorduri de apărare cu Qatar, Kuweit şi Emiratele Arabe Unite.
Două baze franceze din Emirate au fost atacate de Iran, însă nu există certitudinea că au fost vizate în mod deliberat, a precizat joi la postul de radio RTL ministrul apărării, Catherine Vautrin. Ea a afirmat că şase avioane Rafale au ajuns ca întăriri în Emirate.
După anunţurile preşedintelui Macron, opoziţia de stânga din Franţa a avertizat în privinţa riscului ca Parisul să fie antrenat în conflict.
Update 17
Iranul nu a solicitat ajutor militar Rusiei şi nici livrări de arme, susţine Kremlinul
Rusia nu a primit nicio cerere de ajutor din partea Iranului şi nici vreo solicitare de livrări de arme, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă joi, potrivit EFE şi Reuters.
Rusia a condamnat atacurile americano-israeliene
Anterior, Rusia a condamnat atacurile americano-israeliene şi a cerut încetarea imediată a focului împotriva unei ţări de care s-a apropiat în ultimii ani.
Iranul a încheiat anul trecut un acord de parteneriat strategic pe 20 de ani cu Moscova; Rusia construieşte două noi reactoare nucleare la Bushehr, locul unde se află singura centrală nucleară din Iran, iar Iranul a furnizat Rusiei drone Shahed pentru a fi utilizate împotriva Ucrainei.
Întrebat joi dacă Rusia intenţionează să acorde ajutor material Iranului, inclusiv livrări de arme, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei:"Poziţia consecventă a Rusiei cu privire la conflictul din Iran este bine cunoscută de toţi şi nu există nicio schimbare în această privinţă".
Dezamăgire după negocierile SUA-Iran mediate de Oman
Peskov şi-a exprimat dezamăgirea luni că negocierile dintre SUA şi Iran, mediate de Oman săptămâna trecută, au dus la o "agresiune directă" împotriva republicii islamice.
Rusia s-a limitat în a-şi exprima sprijinul politic faţă de Teheran şi la condamnarea asasinării liderului suprem iranian, Sayyid Ali Khamenei şi a membrilor familiei sale. De altfel, Moscova nu a venit în ajutor Iranului nici atunci când a fost atacat de SUA şi Israel la jumătatea anului 2025, deşi Teheranul furnizase drone şi echipament militar Moscovei pentru campania sa militară în Ucraina. notează EFE.
Update 16
Ministrul britanic al apărării merge în Cipru după atacul cu dronă asupra bazei Akrotiri
Ministrul britanic al apărării, John Healey, se deplasează joi în Cipru, la patru zile după ce o dronă a lovit baza britanică de la Akrotiri, situată în sudul insulei, în mijlocul conflictului în curs în Orientul Mijlociu, transmite AFP.
Critici la adresa Londrei pentru întârzierea întăririlor militare
Deplasarea intervine pe fondul criticilor aduse Londrei de autorităţile cipriote şi opoziţia conservatoare pentru întârzierea în a desfăşura întăriri vizând protejarea celor două baze britanice de pe insula Cipru.
Pe lângă atacul cu dronă care a lovit pista de aterizare Akrotiri în noaptea de duminică spre luni, alte două drone care vizau aceeaşi bază aeriană au fost interceptate luni.
O sursă guvernamentală cipriotă a indicat luni seară că drona care a ajuns la bază a fost lansată din Liban, 'probabil' de miliţia şiită Hezbollah.
Avioane și elicoptere RAF pentru protejarea regiunii
Healey a confirmat doar că drona, de tip Shahed, 'nu a fost trasă dinspre Iran'.
Într-un interviu miercuri seară la BBC, ambasadorul Ciprului la Londra, Kyriacos Kouros, s-a declarat 'dezamăgit' de puţinele informaţii comunicate populaţiei cipriote după aceste tiruri cu drone.
El a chemat autorităţile britanice să 'coopereze mai mult' cu autorităţile locale, pentru a se asigura că 'astfel de incidente nu se vor repeta'.
Potrivit lui Healey, la protejarea regiunii participă avioane Typhon şi F-35 ale Royal Air Force.
Elicoptere Wildcat, echipate cu rachete Martlet, sunt aşteptate în Cipru 'în zilele următoare', a adăugat el.
În schimb, distrugătorul britanic HMS Dragon, a cărui trimitere în regiune fusese anunţată marţi de premierul Keir Starmer, nu va putea părăsi portul Portsmouth (sudul Angliei, n.red.) decât 'săptămâna viitoare', urmând să ajungă în Mediterana de Est după alte câteva zile, a indicat miercuri un responsabil occidental, sub rezerva anonimatului.
'Singura navă pe care o trimitem, HMS Dragon, se află încă la Portsmouth. Nu este suficient', a deplâns miercuri lidera opoziţiei conservatoare, Kemi Badenoch, într-o interpelare adresată lui Starmer în parlament.
Rachetă iraniană interceptată de Turcia
Turcia s-a aflat şi ea prinsă, fără voie, în conflict, după ce a interceptat o rachetă trasă din Iran şi care se îndrepta spre spaţiul său aerian.
Potrivit unui responsabil turc, ţinta rachetei era, după toate probabilităţile, o bază militară de pe insula Cipru.
Update 15
Drone iraniene lovesc Azerbaidjanul: aeroportul din Nahicevan avariat, doi răniți
Două drone au trecut dincolo de frontiera cu Azerbaidjanul, dintre care una a lovit aeroportul militar-civil din exclava Nahicevan, făcând doi răniţi, în ceea ce pare a fi primul atac iranian asupra vecinului sau din nord de la începutul conflictului, în timp ce războiul declanşat de loviturile israeliano-americane asupra Iranului continuă să se extindă în Orientul Mijlociu, potrivit Reuters şi EFE.
Informaţia difuzată la început de presa locală, a fost confirmată la scurt timp de Ministerul azer de Externe, care l-a convocat pe ambasadorul iranian la Baku pentru a-i înmâna o notă de protest.
Azerbaidjanul acuză încălcarea dreptului internațional
"Acest atac asupra teritoriului Azerbaidjanului contravine normelor şi principiilor dreptului internaţional şi duce la creşterea tensiunilor în regiune", a declarat MAE azer într-un comunicat.
"Cerem ca Republica islamică să clarifice problema în cel mai scurt timp posibil, să ofere o explicaţie şi să ia măsurile urgente necesare pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente în viitor", potrivit textului.
Azerbaidjanul îşi rezervă dreptul de a lua "măsuri de răspuns adecvate" împotriva Teheranului, se afirmă în comunicatul MAE azer.
Două drone au trecut frontiera iraniană, iar una dintre ele s-a prăbuşit pe aeroportul din exclava Nahicevan, situată la aproximativ 10 km de frontiera cu Iranul, conform media locale Report, citată de AFP, care nu a oferit mai multe detalii.
Dronele au lovit aeroportul și o zonă rezidențială
MAE azer a precizat ulterior că una dintre drone a căzut pe clădirea terminalului aeroportului din Nahicevan, iar o alta în apropierea clădirii unei şcoli dintr-un sat din vecinătate.
O sursă apropiată guvernului azer a declarat pentru Reuters că incidentul a provocat un incendiu.
Imaginile video distribuite de sursă arată fum negru ridicându-se în apropierea aeroportului şi pagube la luminatorul din clădirea terminalului.
Update 14
MAE-Revenirea în țară a unui grup de 250 de persoane din Emiratele Arabe Unite - Dubai
În cursul zilei de 5 martie 2025, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București au sosit două curse aeriene din direcția Dubai, având la bord un total de 250 de cetățeni români care au revenit în țară din Emiratele Arabe Unite.
Prima cursă, operată de compania FlyDubai, cu numărul FZ1795, din direcția Dubai, a aterizat la ora 00:17, având la bord 138 de pasageri români.
Cea de-a doua cursă, operată tot de compania FlyDubai, cu numărul FZ1709, a aterizat la ora 08:30, transportând 112 pasageri români.
Un alt zbor este deja în drum spre România
O altă aeronavă a decolat în cursul zilei de astăzi din Dubai cu destinația București.
În continuarea demersurilor de sprijinire a cetățenilor români afectați de deteriorarea accentuată a situației de securitate din regiunea Orientului Mijlociu, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că dintre cetățenii români care și-au anunțat prezența și au solicitat asistență consulară, din evidența MAE s-au întors în țară 744 de persoane.
Celula de Criză a MAE, prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale României din regiune, menține contactul cu cetățenii români afectați de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și cu autoritățile statelor din regiune și va continua să acorde asistență și protecție consulară, cu prioritizarea siguranței cetățenilor români, în funcție de evoluția situației de securitate.
MAE reiterează recomandările adresate cetățenilor români în acest context: https://www.mae.ro/node/68212 .
MAE recomandă verificarea în mod sistematic a informațiilor transmise de liniile aeriene, atât pe site-urile oficiale, cât și prin SMS sau e-mail, în funcție de opțiunile selectate în relația cu operatorul aerian. De asemenea, cetățenii sunt sfătuiți să verifice dacă au primit bilete reprogramate pentru zborurile afectate și să urmărească în permanență instrucțiunile comunicate de companiile aeriene. Este recomandat să vă prezentați la aeroport doar atunci când sunteți anunțați și chemați de către reprezentanții liniilor aeriene.
Update 13
Casa Albă afirmă că nu există în prezent planuri pentru desfăşurarea de trupe terestre americane în Iran
Desfăşurarea de trupe terestre americane în Iran nu este planificată în prezent, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, relatează joi dpa.
"Nu face parte din planul pentru această operaţiune în acest moment", a declarat Leavitt într-o conferinţă de presă.
"Dar cu siguranţă nu voi exclude niciodată opţiunile militare în numele preşedintelui Statelor Unite sau al comandantului-şef şi, în mod înţelept, nici el nu face acest lucru", a adăugat ea.
"Ştiu că au existat mulţi lideri în trecut cărora le-a plăcut să excludă opţiuni fără a avea o înţelegere completă a modului în care lucrurile ar putea evolua. Deci, încă o dată, (desfăşurarea de trupe terestre) nu face parte din planul actual, dar nu voi elimina o opţiune în numele preşedintelui care poate fi luată în considerare", a mai spus ea.
Statele Unite lansează în prezent atacuri aeriene împotriva a mii de ţinte din Iran. Potrivit administraţiei americane, aceste atacuri au drept scop distrugerea capacităţilor Iranului în materie de rachete şi drone, precum şi a infrastructurii sale militare.
Update 12
Miliţii pro-iraniene din Irak revendică atacuri asupra unor ţinte americane şi aliate
Miliţiile pro-iraniene din Irak şi-au asumat public responsabilitatea pentru un val de atacuri asupra unor "ţinte inamice" din ţară, în timp ce războiul din Iran intră în a şasea zi, iar ostilităţile se răspândesc în întreg Orientul Mijlociu, informează dpa.
Gruparea Stat Islamic a declarat joi dimineaţă că a efectuat 29 de atacuri în decurs de 24 de ore în care au folosit zeci de drone şi rachete, fără a specifica ţintele vizate.
Totodată, a avertizat că toate ţările care susţin acţiuni militare împotriva Iranului vor fi considerate "ţinte legitime."
"Inamicul criminal americano-sionist continuă să îşi mobilizeze aliaţii împotriva poporului liber din Republica Islamică Iran şi din regiune", se afirmă în comunicatul organizaţiei Stat Islamic.
Grupul a susţinut, de asemenea, că a doborât o dronă aparţinând "ocupaţiei americane".
Rezistenţa Islamică din Irak, un grup umbrelă al facţiunilor armate aliate cu Iranul, revendică în mod repetat atacuri asupra facilităţilor militare americane şi asupra altor ţinte din Irak şi din ţările învecinate.
Irakul şi Iranul împart o frontieră cu o lungime de 1.500 de kilometri.
Teheranul deţine o influenţă politică, economică şi militară semnificativă în ţara vecină, inclusiv prin miliţii puternice, loiale Iranului.
Părţi din comunitatea şiită din Irak se tem că slăbirea Iranului le-ar putea reduce propria influenţă politică în Irak, în timp ce unii observatori avertizează că evoluţiile din Iran ar putea declanşa noi tulburări în Irak.
Update 11
Forţele armate iraniene neagă că ar fi lansat rachete către Turcia
Forţele armate iraniene respectă suveranitatea Turciei şi neagă că ar fi lansat vreo rachetă către teritoriul acesteia, se arată într-o declaraţie difuzată joi de mass-media de stat, relatează Reuters.
Ministerul Apărării din Turcia a comunicat miercuri că o rachetă balistică lansată din Iran către spaţiul aerian turc, după ce a traversat Siria şi Irakul, a fost distrusă de sistemele de apărare aeriană şi antirachetă ale NATO deasupra estului Mediteranei.
Update 10
Iranul spune că deţine controlul Strâmtorii Ormuz şi va ataca navele care nu respectă "protocoalele"
Gardienii Revoluţiei au a afirmat joi că Strâmtoarea Ormuz este sub controlul Republicii Islamice, conform legislaţiei internaţionale, şi a avertizat că navele care nu respectă protocoalele "ar putea fi atacate sau scufundate", informează EFE.
"Conform legilor şi rezoluţiilor internaţionale în timp de război, normele de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz vor fi sub controlul Republicii Islamice Iran", a declarat pentru televiziunile locale generalul de brigadă Kiumars Heidari, adjunct al comandantului bazei Jatam al Anbiya, comandamentul central unificat al forţelor armate iraniene.
Heidari a spus că ţara sa aplică "protocoale internaţionale" navelor care tranzitează prin strâmtoare şi că cei care nu le respectă "ar putea fi atacaţi sau scufundaţi".
Iranul anunță atacul asupra unui petrolier american
Joi, corpul militar de elită al Iranului a anunţat că a atacat un petrolier american în nordul Golfului Persic şi că nava este în flăcări.
"Petrolierul american a fost lovit în această dimineaţă de combatanţi ai forţei navale a Corpului Gardienilor Revoluţiei în nordul Golfului Persic şi în prezent este în flăcări", potrivit unui comunicat al corpului militar de elită.
Informaţiile despre atac nu au putut fi confirmate în mod independent.
Războiul declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului a provocat o criză în strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează 20% din petrolul mondial.
Agenţia britanică pentru operaţiuni comerciale maritime (UKMTO) a informat joi despre o explozie mare în faţa coastei de sud a Kuweitului, în Golful Persic, ultima dintr-o serie de incidente.
Update 9
Iranul amenință că va lovi situl nuclear israelian de la Dimona
Iranul va lovi situl nuclear israelian de la Dimona dacă Israelul şi SUA vor căuta o schimbare de regim în Republica islamică, a ameninţat miercuri un oficial militar iranian, citat de agenţia de presă locală Isna, preluată de Reuters.
Reactorul secret din deșertul Negev
Este vorba de o instalaţie nucleară secretă situată în deşertul Negev, la sud de oraşul Dimona. Mai precis, este un reactor cu apă grea (D2O), care funcţionează pe bază de uraniu natural, în cadrul Centrului de cercetare nucleară Negev (NRCN), cunoscut şi sub numele de Centrul de la Dimona sau IRR-2 (Israel Research Reactor-2).
În ultimele zile, prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi preşedintele Donald Trump au declarat că unul dintre obiectivele operaţiunii este "de a crea condiţiile necesare pentru ca poporul iranian să înlocuiască regimul", notează publicaţia The Jerusalem Post.
În timp ce unii responsabili israelieni au estimat că Donald Trump ar putea spune că obiectivele au fost atinse şi ar putea încheia operaţiunea în Iran în câteva zile, alţi oficiali de la Tel Aviv au declarat pentru The Jerusalem Post că SUA vor rămâne în luptă până când schimbarea regimului de la Teheran va avea efectiv loc.
Washingtonul ar putea continua ofensiva până la căderea regimului
"Trump intenţionează să meargă până la capăt în această privinţă", a declarat un oficial de rang înalt israelian publicaţiei menţionate. "Şi-a marcat deja obiectivul. Vrea să înlocuiască regimul şi nu are nicio intenţie să ia piciorul de pe acceleraţie", a afirmat acesta.
Teheranul se luptă să gestioneze situaţia actuală, nu numai din cauza pagubelor provocate liderilor de rang înalt ai regimului şi ai armatei, în special în primele momente ale ofensivei americano-israeliene, ci şi din cauza atacurilor asupra comandanţilor de nivel mediu, unităţilor din teren şi centrelor de comandă, au declarat oficiali americani şi israelieni pentru The Jerusalem Post.
În efortul de a destabiliza regimul iranian şi de a-i slăbi capacitatea de a reprima eventualele proteste, Israelul şi SUA au ţintit nu numai instalaţiile aparţinând Gardienilor Revoluţiei şi miliţiei afiliate acestora, Basij, ci şi secţiile de poliţie. Site-ul de investigaţii Bellingcat a publicat o analiză a imaginilor satelitare PlanetScope care arată că cel puţin 15 secţii de poliţie din Teheran au fost lovite.
Update 8
Italia pregătește sprijin pentru apărarea aeriană a statelor din Golf, pe fondul atacurilor iraniene
Italia intenţionează să trimită ajutor pentru apărare aeriană ţărilor din Golf, în contextul atacurilor aeriene iraniene, a declarat joi prim-ministrul Giorgia Meloni, relatează Reuters şi AFP.
"La fel ca Regatul Unit, Franţa şi Germania, Italia intenţionează să trimită asistenţă ţărilor din Golf, în special în domeniul apărării şi mai ales în cel al apărării aeriene", a declarat Meloni la postul de radio RTL 102.5.
"Facem acest lucru nu doar pentru că e vorba de naţiuni prietene, ci mai ales pentru că zeci de mii de italieni locuiesc în regiune şi aproximativ 2.000 de soldaţi italieni sunt desfăşuraţi acolo - oameni pe care vrem şi trebuie să-i protejăm", a adăugat ea.
Golful este, de asemenea, o regiune "vitală" din punct de vedere economic, a spus Meloni.
Update 7
Teheranul avertizează Statele Unite că vor 'regreta amarnic' scufundarea unei fregate iraniene
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a acuzat joi Statele Unite că au comis o atrocitate prin scufundarea, miercuri, a unei fregate iraniene, fără avertisment, în apele internaţionale din largul statului insular Sri Lanka, avertizând că 'vor regreta amarnic precedentul creat', transmit AFP şi Reuters.
'Statele Unite au comis o atrocitate pe mare, la 2.000 de mile de coastele iraniene. Fregata Dena, invitată a marinei indiene şi care avea la bord aproape 130 de marinari, a fost lovită fără avertisment în apele internaţionale', a scris el pe platforma X.
Iranul avertizează că SUA "vor regreta" acţiunea
'Ţineţi bine minte cuvintele mele: Statele Unite vor regreta amarnic precedentul pe care l-au creat', a adăugat ministrul iranian.
Fregata iraniană care s-a scufundat miercuri în Oceanul Indian în apropiere de Sri Lanka a fost lovită de o torpilă trasă de un submarin american, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth.
'Un submarin american a scufundat o navă de război iraniană care credea că este în siguranţă în apele internaţionale. Dar nu a fost aşa şi a fost scufundată de o torpilă', a declarat Pete Hegseth la o conferinţă de presă la Pentagon, subliniind că acesta este primul caz de navă inamică scufundată de o torpilă americană după al Doilea Război Mondial.
Fregata iraniană s-a scufundat la circa 40 de kilometri sud de Sri Lanka. Ministrul de externe al acestei ţări, Vijitha Herath, a declarat că 180 de persoane se aflau la bordul navei iraniene, pe care a identificat-o ca fiind fregata IRIS Dena.
Operaţiune de salvare după scufundarea navei
O navă cu acest nume era înscrisă pe lista ambarcaţiunilor care au participat la un exerciţiu naval desfăşurat în Golful Bengal între 18 şi 25 februarie.
Marina din Sri Lanka a recepţionat un semnal SOS de la nava iraniană şi a fost lansată o operaţiune de căutare şi salvare. Purtătorul de cuvânt al Marinei din Sri Lanka a anunţat recuperarea unor cadavre din mare şi salvarea a 32 de membri ai echipajului, care au fost transportaţi la spital.
Update 6
Washingtonul sugerează că ofensiva împotriva Iranului ar putea dura până la opt săptămâni
Administraţia preşedintelui american Donald Trump a declarat miercuri că armata SUA deţine suficiente muniţii pentru a-şi duce la bun sfârşit campania împotriva Iranului, sugerând că războiul împotriva Republicii islamice ar putea dura până la opt luni, potrivit EFE.
"Ar putea fi patru săptămâni, dar ar putea fi şi şase, opt sau trei", a afirmat într-o conferinţă de presă la Pentagon ministrul de război, Pete Hegseth, care a asigurat că SUA şi Israelul sunt cele dictează în totalitate "ritmul" războiului.
SUA și Israelul vor să controleze spațiul aerian al Iranului
Hegseth a spus că "în mai puţin de o săptămână, cele două cele mai puternice forţe aeriene din lume vor avea controlul total asupra spaţiului aerian al Iranului", iar din acel moment SUA vor începe să utilizeze "bombe ghidate (sau kituri ghidate) de înaltă precizie cu GPS şi laser de 500, 1000 şi 2000 de livre", din care SUA au "stocuri nelimitate".
Conform informaţiilor din open source, "Laser/GPS Guided Munitions (500 lb) 1,000 & Dual Mode (2000 lb) 1,100" sunt sunt bombe care folosesc un sistem dublu de ghidaj (Dual Mode), combinând tehnologia laser (pentru precizie maximă asupra ţintelor mobile) cu sistemul GPS/INS (Global Positioning System / Inertial Navigation System, pentru acţiune în orice condiţii meteorologice). Ele pot fi bazate pe kituri JDAM (Joint Direct Attack Munition) sau Enhanced Paveway.
Casa Albă: Arsenalul SUA este mai mult decât suficient
La rândul său, şeful Statului Major Interarme, Dan Caine, a declarat în aceeaşi conferinţă de presă că Washingtonul dispune de "suficiente muniţii de înaltă precizie pentru sarcinile din teren, atât în plan ofensiv, cât şi în cel defensiv", dar a adăugat că nu va oferi cifre exacte din motive de siguranţă operaţională.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a subliniat, de asemenea, că Pentagonul nu se confruntă cu o lipsă de muniţii.
"Cât priveşte muniţiile şi arsenalele, Statele Unite au o capacitate mai mult decât suficientă nu doar pentru a executa cu succes Operaţiunea Epic Fury, ci şi pentru a merge mult dincolo de aceasta. În plus, avem arsenale în locuri de care mulţi oameni din această lume nu ştiu", a afirmat Leavitt.
În pofida declaraţiilor contradictorii cu privire la justificarea atacului, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Washingtonul are patru obiective principale în bombardarea Iranului: distrugerea arsenalului şi a capacităţilor sale de a produce rachete balistice, anihilarea marinei sale, garantarea faptului că grupările "intermediare" din Teheran nu vor mai avea influenţă în regiune şi nu vor mai ataca interesele americane, precum şi împiedicarea Iranului să obţină arma nucleară.
Update 5
Qatarul anunţă evacuarea populaţiei din vecinătatea ambasadei Statelor Unite
Qatarul a anunţat joi că evacuează locuitorii din apropierea ambasadei SUA la Doha ca măsură de precauţie, în urma atacurilor aeriene iraniene asupra statului din Golf, relatează AFP.
"Autorităţile evacuează locuitorii din apropierea ambasadei SUA ca măsură de precauţie temporară", a declarat Ministerul de Interne pe reţeaua X, adăugând că a cerut, de asemenea, populaţiei emiratului să rămână în case pe timpul nopţii.
"Li s-au oferit spaţii de cazare adecvate", a adăugat el.
Atacuri iraniene asupra intereselor americane din Golf
Campania de bombardamente israeliano-americane împotriva Iranului, desfăşurată începând de sâmbătă, a determinat atacuri ca represalii împotriva statelor din Golf, Teheranul susţinând că vizează interesele SUA.
Qatarul a anunţat marţi că două rachete iraniene au vizat teritoriul său, una dintre ele lovind baza militară americană de la Al-Udeid. Qatarul a susţinut că a dejucat mai multe atacuri asupra aeroportului din Doha în aceeaşi zi.
Miercuri, Doha a anunţat că a interceptat mai multe rachete şi drone lansate de Iran.
Update 4
Rusia se oferă să medieze negocieri de pace între Iran și SUA
Rusia este pregătită, dacă este necesar, să-şi ofere serviciile de mediere în negocierile de pace între Iran şi SUA, a declarat joi cotidianului rus Izvestia reprezentantul permanent al Moscovei pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena, Mihail Ulianov, potrivit Xinhua.
"Desigur, dacă este necesar, Rusia este pregătită să-şi ofere serviciile de mediere", a declarat diplomatul rus.
Obiectivele părților nu pot fi atinse prin forță militară
Deşi o reluare a dialogului între SUA şi Iran pare improbabilă pentru moment, obiectivele principale declarate de ambele părţi - Washingtonului dorind să prevină un Iran înarmat nuclear, iar Teheranul să vadă ridicate sancţiunile împotriva Republicii islamice - sunt imposibil de atins prin forţă militară, a afirmat Mihail Ulianov.
Iranul, potrivit diplomatului rus, ar saluta o mediere din partea Rusiei. Cu toate acestea, SUA au dat clar de înţeles că nu au nevoie de intermediari, întrucât sunt convinse că se pot descurca şi singure, a spus el.
"De fapt, americanii gestionează foarte prost situaţia", susţine diplomatul rus, citat de Xinhua.
SUA resping ideea unui intermediar
Într-o serie de convorbiri telefonice la începutul acestei săptămâni cu liderii Emiratelor Arabe Unite, Bahrainului şi Qatarului, preşedintele rus Vladimir Putin a criticat atacurile americano-israeliene asupra Iranului, pe care Kremlinul le-a descris drept "agresiune neprovocată", au transmis agenţiile de presă oficiale ruse.
Anterior, Kremlinul a declarat că Moscova a rămas în contact permanent cu conducerea iraniană.
Update 3
Israelul bombardează din nou sudul Beirutului. Atac mortal și în nordul Libanului
Israelul a lansat noi bombardamente în zorii zilei de joi asupra cartierelor din sudul Beirutului, în timp ce un atac separat asupra unei clădiri rezidenţiale din nordul Libanului s-a soldat cu cel puţin doi morţi şi un rănit, potrivit agenţiei de stat şi autorităţilor sanitare libaneze, informează EFE.
Explozii în cartierele Ghobeiri și Bir al Abed
Conform agenţiei de ştiri libaneze NNA, avioanele de vânătoare israeliene au efectuat mai multe incursiuni aeriene asupra periferiei sudice a capitalei, un bastion al Hezbollah, în zonele Ghobeiri şi Bir al Abed din regiunea Haret Hreik. Exploziile au avut loc la răsăritul soarelui şi se adaugă la intensificarea atacurilor israeliene în diferite puncte ale ţării din ultimele zile.
În paralel, Centrul de operaţiuni de urgenţă pentru sănătate publică al Ministerului Sănătăţii a informat că un bombardament israelian asupra unei clădiri din tabăra de refugiaţi palestinieni Beddawi din oraşul Tripoli (nordul Libanului) a cauzat moartea a două persoane şi a rănit un cetăţean, potrivit NNA.
Cu câteva ore înainte, armata israeliană anunţase că a început să bombardeze infrastructura Hezbollah din Beirut, indicând că va face publice ulterior detalii despre această operaţiune.
Alte victime în atacurile asupra drumului spre aeroport
Potrivit Ministerului Sănătăţii din Liban, alte atacuri israeliene înregistrate miercuri asupra drumului spre aeroportul din Beirut au provocat moartea a trei persoane şi rănirea altor şase.
Armata israeliană a afirmat miercuri că a atacat zeci de obiective în Liban, printre care lansatoare de rachete şi o fabrică care producea drone şi rachete ale Hezbollah în sudul ţării, despre care susţine că erau utilizate pentru atacuri asupra teritoriului israelian.
Conform surselor oficiale libaneze, bilanţul morţilor din campania de bombardamente israeliene a ajuns la 72, iar cel al răniţilor la 437, o cifră care se aşteaptă să crească în următoarele ore, odată cu confirmarea informaţiile de pe teren.
Update 2
Canada ar putea interveni militar în războiul din Orientul Mijlociu
Premierul canadian Mark Carney a afirmat joi că nu poate exclude participarea militară a ţării sale la războiul care se intensifică în Orientul Mijlociu, notează AFP.
"Nu putem exclude niciodată categoric participarea", a spus el alături de omologul său australian, Anthony Albanese, la Canberra.
"Îi vom sprijini pe aliaţii noştri", a adăugat el.
Declarații făcute în timpul vizitei oficiale în Australia
Mark Carney a făcut aceste afirmaţii în capitala australiană în ziua a treia a vizitei sale oficiale în naţiunea din Oceania, o călătorie care vizează atragerea de investiţii şi consolidarea legăturilor cu Canberra.
Sâmbătă, după începerea operaţiunii militare israeliano-americane, Carney a asigurat Statele Unite de sprijinul Canadei, afirmând că Iranul nu a reuşit să îşi demonteze programul nuclear şi să înceteze să sprijine grupări armate.
În cursul unei reuniuni miercuri la Lowy Institute, un think tank cu sediul la Sydney (sud-est), Carney a îndemnat "toate părţile" implicate în războiul declanşat de atacurile americano-israeliene împotriva Iranului să respecte regulile internaţionale de angajament şi a lansat un apel la "dezescaladare".
Deşi a declarat că Ottawa salută măsurile care vizează schimbarea regimului iranian, pe care l-a descris drept "principala sursă de instabilitate şi terorism" din Orientul Mijlociu, fostul bancher central şi-a exprimat, totuşi, "regretul" că eforturile internaţionale nu au reuşit să dezarmeze Iranul.
Critici privind lipsa consultării aliaților
"Statele Unite şi Israelul au acţionat fără a informa Naţiunile Unite şi fără a consulta aliaţii lor, inclusiv Canada", a subliniat el.
Mark Carney repetă de luni de zile că lumea a devenit din ce în ce mai periculoasă şi că Statele Unite nu mai sunt un partener de încredere. El a făcut din reducerea dependenţei puternice a ţării sale de economia americană piatra de temelie a politicii sale economice externe.
"Întrebarea care se pune astăzi puterilor mijlocii, precum ale noastre, este de a şti dacă noi stabilim convenţiile şi contribuim la elaborarea noilor reguli care ne vor determina securitatea şi prosperitatea, sau dacă lăsăm puterile hegemonice să dicteze rezultatele în noul mediu global", a declarat joi Carney în faţa celor două camere ale parlamentului australian la Canberra.
"În această minunată lume nouă, puterile mijlocii nu se pot mulţumi doar cu ridicarea unor ziduri mai înalte pentru a se retrage în spatele lor", a declarat el, într-o aluzie aparentă la romanul distopic al lui Aldous Huxley.
Update 1
Israelul susține că atacurile împotriva Iranului au întărit securitatea statului
Israelul a afirmat joi că a făcut "progrese istorice" pentru protecţia sa datorită războiului purtat alături de Statele Unite împotriva Iranului, notează AFP.
Mesajul transmis de purtătoarea de cuvânt a lui Netanyahu
"Israelul şi Statele Unite au făcut împreună progrese istorice pentru a ne proteja cetăţenii şi lumea civilizată", a declarat Shosh Bedrosian, purtătoarea de cuvânt a prim-ministrului Benjamin Netanyahu, într-un mesaj video.
Ea a afirmat, de asemenea, că atacul a fost necesar deoarece Iranul era pe punctul de a-şi reconstrui programul nuclear în "noi buncăre subterane" şi că existau semne că Iranul plănuia "să atace Israelul şi forţele americane din Orientul Mijlociu".
Știre inițială:
Senatul SUA respinge rezoluția care limita puterile lui Donald Trump în războiul cu Iranul
O rezoluţie care viza limitarea puterilor preşedintelui Donald Trump în războiul împotriva Iranului a fost respinsă miercuri în Senatul american, din cauza sprijinului puternic din partea majorităţii republicane pentru operaţiunea americano-israeliană, transmite AFP.
Rezoluția propusă de senatorul Tim Kaine
La sfârşitul lunii ianuarie, chiar înainte de izbucnirea conflictului, senatorul democrat Tim Kaine a introdus o rezoluţie pentru a "ordona retragerea forţelor armate americane din ostilităţile împotriva Republicii Islamice Iran care nu au fost autorizate de Congres".
Dar iniţiativa sa a fost respinsă cu 53 de voturi împotrivă şi 47 pentru. Democratul John Fetterman, care susţine războiul, a votat împotrivă, în timp ce republicanul Rand Paul a fost singurul membru al partidului său care a votat pentru.
În faţa unui preşedinte care a extins controlul executivului asupra legislativului de la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie 2025, Tim Kaine, alături de mulţi alţi parlamentari democraţi, a asigurat că doreşte să reafirme autoritatea Congresului, singurul organism împuternicit de Constituţia Statelor Unite să declare război.
"Americanii vor ca preşedintele Trump să scadă preţurile, nu să ne târască în războaie inutile şi nesfârşite", a declarat marţi senatorul de Virginia într-un comunicat, denunţând încă de sâmbătă un conflict lansat "ilegal" de republican.
Controverse privind "amenințarea iminentă" din partea Iranului
Marţi, la finalul unui briefing clasificat secret de apărare între senatori şi în special şeful diplomaţiei americane , Marco Rubio, cu privire la războiul împotriva Iranului, Tim Kaine a asigurat AFP că administraţia nu a prezentat nicio dovadă a unei "ameninţări iminente din partea Iranului" împotriva Statelor Unite.
Această chestiune a unei "ameninţări iminente" se află în centrul dezbaterii privind legalitatea declanşării conflictului de către Donald Trump.
O lege permite intervenții militare limitate
Pentru că, în timp ce Congresul este singurul organism autorizat să declare război, o lege din 1973 îi permite preşedintelui să declanşeze o intervenţie militară limitată pentru a răspunde unei situaţii de urgenţă create de un atac împotriva Statelor Unite.
În videoclipul său în care anunţa operaţiunea sâmbătă, Donald Trump a invocat tocmai o ameninţare "iminentă" reprezentată, în opinia sa, de Iran, dar nu a reuşit să convingă opoziţia democrată în această privinţă.
În Camera Reprezentanţilor, o rezoluţie similară cu cea a lui Tim Kaine în Senat ar urma să fie supusă la vot joi, dar se anticipează şi aici o înfrângere.
"Ideea că am retrage această putere comandantului nostru şef, preşedintele, de a termina treaba este o perspectivă înfricoşătoare pentru mine", a afirmat luni preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson.
"Este periculos şi sper - şi cred - că vom avea suficiente voturi pentru a o respinge", a adăugat el în faţa presei la Capitoliu.