UPDATE 26: Trump crede că Regele Charles al III-lea l-ar fi susținut în războiul din Iran - raport
Donald Trump e de părere că Regele Charles al III-lea l-ar fi susținut în ceea ce privește războiul din Iran, a relatat The Daily Telegraph.
Președintele SUA a declarat publicației că Regele ar fi adoptat o „poziție diferită” față de prim-ministrul Keir Starmer.
De asemenea, Trump ar fi spus că monarhul nu a avut „nimic de-a face” cu seria sa de critici la adresa Marii Britanii.
„Am o relație excelentă cu Regele Charles al III-lea, îl cunosc de mult timp. Este un om minunat și curajos, ca să fiu sincer. A trecut prin multe, în multe feluri”, a spus Trump.
Teoretic, Regele Charles al III-lea are puterea legală de a declara război în baza prerogativelor regale - dar monarhul nu se implică în politică.
Comentariile vin după ce Palatul Buckingham a confirmat că o vizită planificată a Regelui Charles alături de consoarta sa în SUA va avea loc, în ciuda faptului că războiul din Iran tensionează relațiile dintre SUA și Marea Britanie.
Regele a fost, de asemenea, invitat să se adreseze Congresului american.
UPDATE 25: Fost ministru iranian de Externe, rănit grav
Un fost ministru de Externe iranian, Kamal Kharazi, a fost grav rănit miercuri la Teheran într-un atac aerian care i-a ucis soţia, potrivit presei locale, notează AFP.
Consilier guvernamental, Kharazi a acordat un interviu canalului american CNN în urmă cu câteva săptămâni.
Potrivit jurnalelor Shargh, Etemad şi Ham Mihan, locuinţa sa a fost vizată miercuri la Teheran, într-un atac efectuat de Statele Unite şi Israel.
El a fost grav rănit şi spitalizat, în timp ce soţia sa a fost ucisă, potrivit aceloraşi surse.
Kharazi, care a fost ambasadorul ţării sale la sediul ONU din New York, a devenit ulterior ministru de Externe din 1997 până în 2005 sub preşedintele reformist Mohammad Khatami, notează Agerpres.
UPDATE 24: Trump amenință cu oprirea livrărilor de arme către Ucraina, dacă aliații europeni nu ajută la redeschiderea Strâmtorii Ormuz - Surse FT
UPDATE 23: Scrisoarea președintelui iranian pentru cetățenii americani
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a respins portretizarea Iranului ca pe o amenințare la adresa securității, spunând că nu este în concordanță cu „realitatea istorică”. El avertizează poporul american cu privire la „consecințe mult dincolo de granițele noastre”
Idei cheie din scrisoarea lui Masoud Pezeshkian:
- Pezeshkian se întreabă dacă autoritățile de la Casa Albă au pus „America pe primul loc” în acțiunile sale din Iran sau dacă a acționat ca un „intermediar pentru Israel”;
- Relațiile dintre Washington și Teheran sunt „greșit înțelese”, spune el;
- El susține că prezentarea Iranului ca pe o amenințare nu este corectă;
- Pezeshkian avertizează, de asemenea, că atacurile asupra poporului iranian „au consecințe care se extind mult dincolo de granițele Iranului”
„Iranul, prin acest nume, caracter și identitate – este una dintre cele mai vechi civilizații continue din istoria omenirii”, a scris el într-o scrisoare adresată americanilor și difuzată de agenția media de stat Press TV.
„Iranul nu a ales niciodată, în istoria sa modernă, calea agresiunii, expansiunii, colonialismului sau dominației... Iranul nu a inițiat niciodată un război. Cu toate acestea, i-a respins cu hotărâre și curaj pe cei care l-au atacat”, se mai arată în scrisoare.
El a susținut că portretizarea Iranului ca pe un pericol servește intereselor externe.
„A prezenta Iranul ca o amenințare nu este nici în concordanță cu realitatea istorică, nici cu faptele actuale. O astfel de percepție este produsul capriciilor politice și economice ale celor puternici - nevoia de a fabrica un inamic pentru a justifica presiunea, a menține dominația militară, a susține industria de armament și a controla piețele strategice”, a mai precizat președintele iranian în scrisoare.
Neîncrederea actuală a președintelui iranian Pezeshkian față de Washington în Iran se datorează mai multor motive, inclusiv intervenției străine și „sancțiunilor inumane”, se mai arată în scrisoare.
„Relațiile dintre Iran și Statele Unite nu au fost inițial ostile, iar interacțiunile timpurii dintre poporul iranian și cel american nu au fost marcate de ostilitate sau tensiune”, a spus el.
Cu toate acestea, Pezeshkian a remarcat că „punctul de cotitură” a fost lovitura de stat din 1953, descriind-o drept „o intervenție americană ilegală menită să prevină naționalizarea resurselor proprii ale Iranului”.
El a mai spus că neîncrederea „s-a adâncit și mai mult” prin sprijinul acordat guvernării fostului lider Reza Shah Pehlavi, sprijinul acordat lui Saddam Hussein, sancțiuni ample și „agresiune militară neprovocată – de două ori, în mijlocul negocierilor, împotriva Iranului”.
„Continuarea agresiunii militare și bombardamentele recente afectează profund viața, atitudinile și perspectivele oamenilor”, a mai scris președintele iranian în scrisoare.
UPDATE 22: O „scrisoare importantă” din partea președintelui iranian către poporul american va fi publicată în „câteva ore”
O „scrisoare importantă” din partea președintelui iranian către publicul american va fi publicată în câteva ore, potrivit purtătorului său de cuvânt.
Mehdi Tabatabai nu a oferit detalii despre conținutul scrisorii, dar aceasta a venit după ce Donald Trump a afirmat că noul regim de la Teheran a cerut un armistițiu.
Iranul s-a grăbit să nege acest lucru, nefiind clar la cine se referea președintele SUA, întrucât președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, rămâne una dintre cele mai importante figuri din Teheran încă în picioare.
Tabatabai a declarat, pe rețelele de socializare, la scurt timp după afirmațiile lui Trump, că poziția Iranului nu s-a schimbat și a respins ceea ce a numit „iluziile și minciunile” SUA și Israelului.
UPDATE 21: Șeful Marinei franceze: „Nu există încă dovezi că Strâmtoarea Ormuz a fost minată”
Nu există încă dovezi că Strâmtoarea Ormuz a fost minată, a declarat șeful Marinei franceze.
Amiralul Nicolas Vaujour a vorbit la conferința de securitate Război și Pace de la Paris, unde a cerut, de asemenea, Chinei să joace un rol mai important în presarea Iranului pentru a restabili utilizarea căii navigabile.
Referitor la posibilitatea minării, el a spus: „Este în mod clar o problemă la care lucrăm, în cazul în care minarea va fi confirmată, care, până în prezent, nu a fost stabilită”.
Strâmtoarea Ormuz este de o importanță vitală pentru comerțul global cu energie și a fost închisă efectiv de Iran de la începutul conflictului, afectând economiile la nivel global.
Există temeri că Teheranul a plasat sau ar putea plasa mine în ape, astfel încât navele comerciale să nu poată trece.
Vorbind la conferință, Nicolas Vaujour a adăugat că Parisul încearcă să reunească mai multe țări pentru a lucra la redeschiderea strâmtorii într-un mod durabil.
UPDATE 20: Zgomote auzite în Dubai
Autoritățile din Dubai spun că zgomotele auzite în anumite zone ale orașului sunt rezultatul operațiunilor de interceptare.
UPDATE 19: SUA oferă 3 milioane de dolari pentru informații legate de atacurile asupra instalațiilor sale din Irak
Contul oficial al programului „Recompense pentru Justiție” al Departamentului de Stat al SUA a publicat o postare pe rețeaua X în care solicită ajutor pentru obținerea de informații despre atacurile recente asupra Ambasadei SUA la Bagdad, Centrului de Sprijin Diplomatic din Bagdad și Consulatului General al SUA din Erbil, în regiunea kurdă semi-autonomă a Irakului.
Se oferă o recompensă de 3 milioane de dolari pentru informații despre ceea ce se numește a fi grupuri armate aliniate cu Iranul și alte persoane responsabile pentru atacuri.
UPDATE 18: Israelul începe un „val de atacuri ample” asupra Teheranului
Forțele Aeriene Israeliene au declarat că au început un „val de atacuri ample” asupra Teheranului. Anunțate în ultimele două ore, se spune că atacurile vizează „infrastructuri” legate de guvernul iranian din „inima” capitalei.
Israelul susține, de asemenea, că este pregătit să intercepteze orice atacuri de răspuns asupra sa.
Israelul luptă în principal pe două fronturi: vizează Iranul și capitala sa și gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, din sudul Libanului.
UPDATE 17: O companie aeriană avertizează asupra unei penurii de kerosen: Aici se vor resimți prima dată
UPDATE 16: Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina lucrează „substanțial” cu statele din Golf în domeniul securității
Liderul de la Kiev afirmă că Ucraina lucrează „substanțial” cu mai multe țări din Golf și Orientul Mijlociu privind cooperarea din domeniul securității.
Zelenski a declarat că situația din regiune are o semnificație globală, afectând piețele mondiale, costul vieții și provocările tehnologice care necesită un răspuns coordonat.
„Începând de astăzi, lucrăm deja substanțial cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Lucrările continuă cu Iordania. De asemenea, suntem în comunicare cu Bahrain, Kuweit și Irak”, a spus el.
„Expertiza noastră militară dă deja rezultate. Interceptoarele noastre dau deja rezultate. Avem deja mai multe acorduri pe termen lung privind cooperarea și consolidarea reciprocă și pregătim noi soluții”, a mai spus președintele ucrainean.
UPDATE 15: Ministrul de Externe al Iranului susține că nu a fost emisă nicio propunere de încetare a focului
Ministrul de Externe al Iranului, Araghchi, declară că țara sa nu a făcut nicio propunere de încetare a focului.
Agenția de știri iraniană IRIB a relatat că Aragachi a descris planul în cinci puncte, despre care se presupune că este propus de Iran, drept „speculații” media.
De asemenea, el ar fi spus că războiul va continua până când „agresorul va fi pedepsit și Iranului i se vor plăti despăgubiri integrale”.
UPDATE 14: Gardienii Revoluției din Iran au declarat că Strâmtoarea Ormuz nu va fi deschisă prin „manifestări ridicole ale președintelui SUA”
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a declarat că situația din Strâmtoarea Ormuz este „fermă și dominantă” sub controlul său și „nu va fi deschisă dușmanilor acestei națiuni prin manifestările ridicole ale președintelui SUA”. Afimațiile vin ca răspuns pentru mesajul recent al lui Donald Trump privind solicitarea unui armistițiu de către Iran.
UPDATE 13: Donald Trump spune că Iranul a solicitat SUA încheierea unui armistițiu
Donald Trump a declarat că „președintele” iranian a cerut un armistițiu - dar SUA nu o vor „lua în considerare” până când Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă.
Într-o postare pe Truth Social, președintele american l-a descris pe liderul Iranului ca fiind „mult mai puțin radicalizat și mult mai inteligent” decât predecesorii săi.
SUA vor ignora pretinsa cerere de armistițiu și vor continua să „distrugă Iranul” până când strâmtoarea va fi „deschisă, liberă și curată”, a spus Trump.
Nu este clar dacă Trump se referă la președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, care ocupă funcția din iulie 2024, sau la liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, care i-a succedat tatălui său în această funcție luna trecută.
Trump a declarat în repetate rânduri în ultimele zile că SUA și Iranul poartă negocieri pentru încheierea războiului. Dar, în același timp, președintele american a amenințat că va escalada operațiunile militare americane în Iran, spunând în același timp că războiul este aproape de sfârșit.
Marți seară, Trump le-a spus reporterilor de la Casa Albă că obiectivele americane din Iran vor fi finalizate în „două sau trei săptămâni”, potrivit SkyNews.
Update 12: Greenpeace acuză companiile petroliere că obţin "profituri din război"
Un studiu comandat de Greenpeace susţine miercuri că grupurile petroliere au realizat "super-profituri" de peste 80 de milioane de euro pe zi de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, ca urmare a creşterii marjelor de profit, relatează AFP.
Pentru luna martie, aceste presupuse "super-profituri" s-au ridicat la aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Pentru a ajunge la această cifră, studiul Greenpeace a examinat diferenţa dintre preţul ţiţeiului şi preţul combustibilului la pompă, între ianuarie şi februarie 2026, pe de o parte, şi primele trei săptămâni din martie, pe de altă parte. Conform acestor calcule, această marjă a crescut.
"Raportul arată că creşterea preţurilor la pompă este semnificativ mai mare decât creşterea preţurilor subiacente ale ţiţeiului", a rezumat Greenpeace în comunicatul său de presă de miercuri.
Creşterea marjelor este mult mai mare la motorină decât la benzină. "Comparativ cu lunile dinainte de război, companiile petroliere au realizat un profit excedentar zilnic de 75,3 milioane de euro datorită vânzării de motorină pentru autoturisme şi camioane. Vânzările de benzină au contribuit cu 6,1 milioane de euro pe zi", se arată în document.
Printre ţările în care marjele de profit au crescut cel mai mult se numără Olanda, Suedia, Danemarca, Austria şi Germania.
Combinate cu volumele de vânzări, Germania are cele mai mari "super-profituri", de 23,8 milioane de euro pe zi, urmată de Franţa, cu 11,6 milioane de euro pe zi.
În schimb, în Franţa, marjele de profit la benzină au scăzut uşor, cu 3,4 cenţi pe litru.
"Greenpeace Franţa solicită guvernelor europene să introducă taxe permanente suplimentare asupra profiturilor companiilor de petrol şi gaze, ale căror venituri ar fi utilizate pentru a reduce facturile la energie şi a accelera independenţa energetică europeană", a adăugat ONG-ul în comunicatul său de presă.
Războiul din Orientul Mijlociu, declanşat de ofensiva comună americano-israeliană împotriva Iranului din 28 februarie, a provocat o creştere a preţurilor petrolului, o mare parte din exporturile de ţiţei ale statelor din Golf fiind blocate din cauza aproape paralizării Strâmtorii Ormuz şi a numeroaselor atacuri asupra infrastructurii energetice.
Săptămâna trecută, preţul unui litru de motorină a atins un maxim istoric din 1985 în medie săptămânală, depăşind cele mai ridicate niveluri înregistrate după invazia rusă din Ucraina, conform datelor guvernamentale.
Update 11:Noi tiruri iraniene cu rachete: 14 răniţi în apropiere de Tel Aviv, un copil în stare "foarte critică"
Paisprezece persoane au fost rănite în regiunea Tel Avivului, au anunţat miercuri serviciile de intervenţie israeliene, după noi tiruri iraniene cu rachete asupra Israelului, un spital indicând că a primit un copil în stare "foarte critică", relatează AFP.
Echipele de intervenţie în situaţii de urgenţă "au acordat îngrijiri medicale şi au evacuat spre spitale 14 răniţi, între care o fată de 11 ani în stare gravă, prezentând răni de schije la membre, o femeie de 36 de ani şi un băiat de 13 ani (...) cu răni de schije şi alte 11 persoane cu răni minore", potrivit unui comunicat al Magen David Adom (MDA), echivalentul israelian al Crucii Roşii.
Spitalul Sheba din Ramat Gan, un oraş situat în suburbiile vestice ale Tel Avivului, a declarat ulterior că a primit un civil şi şapte copii răniţi, dintre care unul "în stare foarte gravă", fără a preciza sexul acestuia.
La Bnei Brak, un oraş învecinat cu Ramat Gan, locuit în majoritate de evrei ultraortodocşi, echipele de intervenţie au salvat mai mulţi copii în apropierea unui bloc de locuinţe al cărui acoperiş a fost avariat în urma unui impact.
Poliţia israeliană a indicat, fără alte precizări, că a primit mai multe semnale privind "căderea unor fragmente de proiectile şi muniţii" în regiunea Tel Avivului şi în centrul ţării.
Israelul şi SUA au declanşat la 28 martie un război regional prin atacarea Iranului. Republica islamică ripostează la bombardamente lansând rachete şi drone, în principal asupra monarhiilor arabe din Golf şi asupra Israelului.
Între 06:20 (03:20 GMT) şi 10:30 (07:30 GMT), armata israeliană a anunţat că a detectat patru valuri de rachete provenind din Iran şi o lansare dinspre Yemen, unde rebelii houthi, aliaţi ai Teheranului, au revendicat o lansare către Israel, a treia de când s-au alăturat ostilităţilor pe 28 martie.
Potrivit postului de televiziune israelian Channel 12, în total nouă rachete au fost trase dinspre Iran în cursul nopţii trecute.
Forţele armate iraniene afirmă că vizează obiective militare în Israel.
Cenzura militară israeliană interzice presei să relateze despre eventualele pagube produse la sau în apropierea obiectivelor militare sau strategice, dar armata autorizează publicarea de imagini şi informaţii privind pagubele din zonele rezidenţiale.
Potrivit Israelului, peste 90% dintre rachetele iraniene sunt interceptate de sistemul de apărare antiaeriană al ţării, structurat pe mai multe niveluri, unul dintre cele mai performante din lume. Cu toate acestea, resturile rezultate în urma interceptărilor provoacă în mod regulat pagube şi victime.
De la începutul războiului, 19 civili au fost ucişi în Israel de schije sau în urma exploziilor provocate de rachetele lansate din Iran.
La Teheran, clădirea fostei ambasade americane, transformată în muzeu dedicat luptei Republicii islamice împotriva SUA, a fost lovită miercuri dimineaţa într-un atac al SUA şi Israelului asupra centrului capitalei iraniene, au informat media iraniene, citate de EFE.
"Regimurile american şi israelian au bombardat fosta ambasadă a SUA la Teheran", a relatat agenţia de presă Mehr pe platforma X, postând o înregistrare video realizată pe strada Taleqani, unde se află fosta misiune diplomatică, în care se văd pagube materiale ale atacului, dar ambasada nu este arătată, iar amploarea atacului este necunoscută.
Ambasada SUA a fost luată cu asalt de studenţi islamişti în 4 noiembrie 1979, care au ţinut ostatici 52 de oficiali americani timp de 444 de zile, pentru a cere extrădarea şahului Mohammad Reza Pahlavi, răsturnat de revoluţia condusă de ayatollahul Ruhollah Khomeini.
Mai târziu, clădirea a fost transformată în muzeu, supranumit "cuibul spionilor", axat pe ostilitatea dintre cele două ţări şi deschis publicului.
Pereţii exteriori ai fostei ambasade sunt acoperiţi de picturi murale în care steagul american are cranii în loc de stele, Mickey Mouse apare cu un pistol, iar Statuia Libertăţii este în ruine.
În interior, biroul ultimului ambasador american la Teheran, William H. Sullivan, pare încremenit în timp, cu portrete ale foştilor preşedinţi Jimmy Carter şi George Washington pe pereţi.
Vizitatorii au acces doar la primul etaj al fostei clădiri a ambasadei, unde se află o cameră de sticlă izolată fonic pentru convorbiri secrete, biroul ambasadorului şi o zonă accesibilă printr-o uşă blindată ce dispune de echipamente de telecomunicaţii, dispozitive de criptare şi decriptare.
Update 10: Donald Trump a declarat unei publicaţii britanice că se gândeşte serios să retragă SUA din NATO
Preşedintele american Donald Trump a declarat publicaţiei britanice Daily Telegraph că se gândeşte serios să retragă SUA din NATO, relatează miercuri Reuters.
Potrivit sursei citate, Trump a mai declarat publicaţiei britanice că a ştiut întotdeauna că NATO este "un tigru de hârtie".
În ajun, secretarul apărării american Pete Hegseth a refuzat să reafirme angajamentul Statelor Unite faţă de apărarea colectivă a NATO, spunând că decizia va depinde de preşedintele Donald Trump, după ce aliaţii europeni nu au sprijinit Washingtonul în războiul contra Iranului.
Iar secretarul de stat american, Marco Rubio, a pus sub semnul întrebării, mai mult ca oricând, legătura transatlantică cu NATO, declarând marţi că Statele Unite vor trebui să îşi "reexamineze" relaţiile cu alianţa militară atlantică odată ce războiul împotriva Iranului se va încheia.
Update 9: Israelul continuă ofensiva împotriva Iranului, Netanyahu spune că regimul de la Teheran va cădea
Israelul nu şi-a încheiat încă ofensiva împotriva Iranului, a declarat marţi seara târziu premierul israelian Benjamin Netanyahu, afirmând că "mai devreme sau mai târziu regimul iranian va cădea", relatează EFE.
"Campania nu s-a terminat. Am zdruncinat regimul (de la Teheran), iar acesta va cădea mai devreme sau mai târziu", a afirmat el într-un discurs înregistrat şi difuzat de biroul său, adăugând că, în curând, "va putea împărtăşi mai multe informaţii despre noile alianţe (ale Israelului) cu ţări importante din regiune".
"Regimul ayatollahilor a cheltuit de-a lungul anilor aproape un trilion de dolari în imensul său efort de a ne anihila", a spus între altele premierul israelian.
Ofensiva militară declanşată de SUA şi Israel împotriva Iranului, declanşată la 28 februarie continuă în a cincea săptămână, la fel şi represaliile Teheranului, care bombardează instalaţii americane din regiune, precum şi infrastructuri energetice, blocând totodată Strâmtoarea Ormuz, ruta strategică pentru transportul de petrol.
Semiluna Roşie iraniană a anunţat marţi că de la începutul războiului au fost avariate peste 113.000 de locuinţe şi unităţi comerciale în Iran, precum şi 307 unităţi medicale şi 760 de şcoli.
Update 8: Pezeshkian afirmă că Iranul este dispus să pună capăt războiului dacă primeşte garanţii
Preşedintele Iranului, Masud Pezeshkian, a afirmat că ţara sa este dispusă să pună capăt războiului cu Statele Unite şi Israel dacă primeşte garanţii că nu va suferi noi atacuri, informează miercuri EFE.
"Avem voinţa de a pune capăt acestui război atât timp cât se stabilesc garanţiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni", a declarat preşedintele Pezeshkian într-o convorbire telefonică pe care a avut-o marţi cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Preşedintele iranian i-a comunicat înaltului oficial european că "ţările europene ar trebui să înlocuiască abordarea lor distructivă faţă de Iran cu politici bazate pe dreptul internaţional şi pe un angajament constructiv şi profesional".
În acelaşi timp, a justificat atacurile iraniene împotriva ţărilor vecine pentru că acestea găzduiesc baze ale Statelor Unite care sunt folosite pentru a ataca Iranul "şi aceste guverne nu şi-au îndeplinit responsabilitatea de a împiedica astfel de acţiuni".
La rândul său, Antonio Costa a făcut apel la Iran să "reducă tensiunea" în Orientul Mijlociu, punând capăt atacurilor împotriva ţărilor din regiune şi mizând pe calea diplomatică.
"Situaţia actuală în Orientul Mijlociu este extrem de periculoasă. Astăzi (marţi), în convorbirea mea telefonică cu preşedintele Iranului, am insistat asupra necesităţii de a reduce tensiunea şi de a acţiona cu moderaţie, de a proteja populaţia civilă şi infrastructura civilă şi ca toate părţile să respecte pe deplin dreptul internaţional", a declarat politicianul portughez într-o postare pe o reţea socială.
În această convorbire telefonică despre care a relatat marţi dpa, Antonio Costa l-a îndemnat pe preşedintele Iranului să oprească atacurile în regiunea Orientului Mijlociu, făcând totodată apel la dezescaladare şi reţinere, protejarea civililor şi a infrastructurii civile şi necesitatea respectării dreptul internaţional de către toate părţile implicate în conflict.
Update 7: Trump spune că SUA ar putea încheia războiul din Iran în două-trei săptămâni
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea pune capăt atacurilor militare asupra Iranului în două-trei săptămâni şi că Teheranul nu trebuie să încheie o înţelegere ca o condiţie prealabilă pentru ca războiul să se oprească, relatează Reuters.
Remarcile evidenţiază afirmaţiile schimbătoare şi uneori contradictorii ale Washingtonului despre modul în care s-ar putea încheia războiul, aflat acum în a cincea săptămână, notează agenţia de presă britanică.
"Vom pleca foarte curând", le-a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă marţi, spunând că retragerea ar putea avea loc "în două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei".
Întrebat dacă o diplomaţie de succes cu Iranul este o condiţie prealabilă pentru ca SUA să încheie ceea ce a numit "Operaţiunea Furie Epică", Trump a răspuns că nu este.
"Iranul nu trebuie să încheie o înţelegere, nu", a spus el. "Nu, nu trebuie să încheie o înţelegere cu mine", a adăugat Trump.
Casa Albă a precizat ulterior că Trump se va adresa naţiunii miercuri noapte "pentru a oferi o actualizare importantă despre Iran".
Washingtonul a ameninţat anterior că va intensifica operaţiunile militare dacă Teheranul nu va accepta un cadru de armistiţiu american în 15 puncte, care printre cerinţele sale principale avea ca Iranul să se angajeze să nu urmărească să deţină arme nucleare, să oprească orice îmbogăţire a uraniului şi să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz.
Marţi, secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat că Trump este dispus să încheie un acord cu Iranul pentru a pune capăt războiului care a ucis mii de oameni, s-a răspândit în regiune, a perturbat aprovizionarea cu energie şi riscă să trimită economia globală într-o spirală descendentă.
Emiratele Arabe Unite se pregătesc să ajute SUA şi aliaţii să deschidă Strâmtoarea Orrmuz prin forţă, a relatat Wall Street Journal marţi seară, în efortul de a pune capăt închiderii efective a acestei rute de navigaţie prin care trece de obicei aproximativ o cincime din aprovizionarea zilnică cu petrol şi gaze naturale lichefiate a lumii.
Emiratele Arabe Unite solicită o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU pentru această acţiune şi au sugerat ca SUA să ocupe insule strategice, conform relatării.
Deşi Statele Unite au declarat că discuţiile cu Iranul sunt în desfăşurare, ministrul de externe iranian, Abbas Araqchi, a afirmat marţi, citat de postul de televiziune Al Jazeera din Qatar, că a primit mesaje directe de la trimisul special al SUA, Steve Witkoff, dar acestea nu constituie "negocieri".
Mesajele includ ameninţări sau schimburi de opinii transmise prin intermediul "prietenilor", a adăugat el.
Gardienii Revoluţiei din Iran au ripostat marţi cu o nouă ameninţare la adresa companiilor americane din regiune, începând de miercuri. Ei au enumerat 18 companii, între care Microsoft, Google, Apple, Intel, IBM, Tesla şi Boeing, care ar fi vizate începând cu ora 20:00, ora Teheranului (16:30 GMT).
Întrebat dacă este îngrijorat de ameninţările la adresa companiilor, Trump a spus că nu.
Liderul de la Casa Albă a criticat, de asemenea, marţi, ţările care nu au ajutat efortul de război al SUA, cum ar fi Regatul Unit, membră a NATO.
"NATO este o stradă cu sens unic", a declarat secretarul de stat Marco Rubio pentru emisiunea Hannity de la Fox News, menţionând că Europa vrea ca SUA să o apere, dar nu a intervenit pentru a oferi ajutorul pe care Washingtonul l-a solicitat.
"După ce acest conflict se va încheia, va trebui să reexaminăm această relaţie", a spus Rubio, subliniind în acelaşi timp că Washingtonul "ar putea vedea linia de sosire" în acest conflict.
Update 6: Iranul, reticent faţă de negocierile cu SUA privind încheierea războiului
Iranul nu a luat încă o decizie cu privire la negocierile cu SUA, a declarat marţi într-un interviu pentru postul de televiziune qatarez Al Jazeera ministrul de externe iranian Abbas Araghchi, adăugând că ţara sa manifestă neîncredere în acest dialog, informează miercuri dpa.
"Nu avem nicio încredere că negocierile cu SUA vor da vreun rezultat. Nivelul de încredere este la zero. Nu vedem onestitate", a afirmat şeful diplomaţiei iraniene.
Iranul ar accepta doar o încetare completă a ostilităţilor în regiune, nu un armistiţiu limitat exclusiv la Iran, a declarat Araghchi, referindu-se la atacurile asupra grupărilor aliate cu Iranul, precum miliţia şiită Hezbollah din Liban.
În interviul pentru Al Jazeera, ministrul de externe iranian a vorbit pentru prima oară despre dialogul cu guvernul american. El a spus că este în contact cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, iar mesajele sunt transmise şi primite prin intermediul Ministerului de Externe iranian.
"Primesc mesaje direct de la Witkoff, la fel ca înainte, dar aceasta nu înseamnă că suntem în negocieri", a ţinut să precizeze Araghchi pentru Al Jazeera.
Conducerea de la Teheran, susţine el, nu a răspuns la cele 15 propuneri făcute de SUA şi nici nu a formulat propriile propuneri sau condiţii.
SUA şi Israelul au declanşat o ofensivă militară comună împotrivă Iranului în 28 februarie, de atunci Iranul efectuează atacuri - ca represalii - împotriva Israelului şi a ţărilor din regiune unde sunt baze sau active americane şi a blocat Strâmtoarea Ormuz, punând sub presiune economia globală.
Update 5: Iranul analizează dacă bazele britanice devin ținte legitime în conflictul din Orientul Mijlociu
Teheranul "analizează" dacă bazele britanice sunt ţinte legitime în conflictul din Orientul Mijlociu, a declarat ambasadorul Iranului în Regatul Unit, Seyed Ali Mousavi, informează miercuri dpa.
"Poziţia iniţială exprimată de premierul Keir Starmer a fost foarte bună", a afirmat Seyed Ali Mousavi într-un interviu acordat marţi pentru Times Radio, în cadrul căruia a fost întrebat despre poziţia şefului executivului britanic faţă de războiul declanşat de ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului.
Keir Starmer refuzase într-o primă fază să permită SUA utilizarea unor baze militare britanice pentru atacurile asupra Iranului, argumentând că acţionează "în interesul Regatului Unit".
"Apreciem aceasta şi salutăm neimplicarea în acest act criminal declanşat de partea americană şi israeliană", a afirmat diplomatul iranian.
"Dar, din păcate, ne-am dat seama că baza militară britanică Fairford (din Gloucestershire) a servit la echiparea avioanelor B2 şi B1 ale părţii americane cu diferite arme destinate să fie utilizate împotriva poporului iranian, ceea ce este foarte regretabil", a adăugat el.
Întrebat dacă bazele şi activele britanice sunt "ţinte legitime" ale Iranului, Mousavi a răspuns: "Aceasta este o problemă foarte importantă pe care o analizăm", dat fiind că este o "chestiune foarte importantă pentru apărarea noastră".
Autorităţile militare iraniene "vor decide în mod corespunzător" ce acţiuni vor întreprinde, a declarat ambasadorul Iranului la Londra, indicând că orice decizie finală "depinde" de activităţile Regatului Unit.
Ministrul apărării britanic John Healey a declarat săptămâna trecută în parlament că Londra a permis SUA utilizarea bazelor britanice pentru atacuri defensive împotriva anumitor ţinte iraniene, între care situri de rachete şi capabilităţi care ameninţă transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
Guvernul premierului Keir Starmer autorizase anterior SUA să utilizeze unele baze britanice - inclusiv cea din Diego Garcia - doar pentru a ataca instalaţii de rachete care vizează interesele britanice în regiune.
Preşedintele american Donald Trump a criticat puternic Londra pentru ceea ce el a calificat drept un "răspuns venit foarte târziu".
Două rachete balistice au fost lansate în 21 martie în direcţia bazei american-britanice din Diego Garcia (în Oceanul Indian), dar au ratat ţinta. Unii experţi au văzut în aceasta o demonstraţie a faptului că Iranul ar dispune de capacităţi balistice mai mari decât se estima până acum. Conform informaţiilor publice, a fost vorba despre două rachete balistice iraniene, lansate la peste 3.200 km distanţă, însă unii experţi se îndoiesc că rachetele ar fi fost într-adevăr iraniene.
Update 4: Israelul anunţă că a atacat o instalaţie folosită pentru presupusa dezvoltare de arme chimice în Iran
Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunţat marţi că au atacat o instalaţie care ar fi fost folosită pentru presupusa dezvoltare de arme chimice în Iran, relatează miercuri dpa.
IDF a declarat că "a atacat o instalaţie de cercetare şi dezvoltare care transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian".
Armata israeliană a afirmat că instalaţia, deţinută de compania Tofiq Daru, "se prezenta drept o companie civilă", dar "în practică transfera regimului terorist iranian substanţe chimice, inclusiv fentanil, care erau utilizate pentru cercetarea şi dezvoltarea de arme chimice".
Informaţia nu a putut fi verificată din surse independente.
Nu se ştie dacă Iranul lucra de fapt la dezvoltarea de arme chimice pentru uz militar, notează dpa.
"Fentanilul este un anestezic care, în doze mari, este considerat a fi o substanţă extrem de letală", a afirmat IDF. Compania "a furnizat sistematic această substanţă mortală" Organizaţiei pentru Inovare şi Cercetare Defensivă din Iran (SPND), a mai spus armata israeliană.
Update 3: Rubio afirmă că Statele Unite trebuie să îşi "reexamineze" relaţiile cu NATO
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a pus sub semnul întrebării, mai mult ca niciodată, legătura transatlantică cu NATO, declarând marţi că Statele Unite vor trebui să îşi "reexamineze" relaţiile cu alianţa militară atlantică odată ce războiul împotriva Iranului se va încheia, notează AFP.
"Cred că, din păcate, nu există nicio îndoială că, odată ce acest conflict se va încheia, va trebui să reexaminăm această relaţie. Va trebui să reexaminăm interesul pe care îl prezintă NATO pentru ţara noastră în cadrul acestei alianţe", a declarat Rubio la postul de televiziune Fox News, adăugând că îi va reveni preşedintelui SUA, Donald Trump, sarcina de a tranşa această chestiune.
Statele Unite reproşează unor ţări din NATO, printre care Franţa, Spania şi Italia, faptul că nu au autorizat survolul teritoriilor lor sau utilizarea bazelor americane pentru a transporta echipamente militare către Israel în cadrul războiului împotriva Iranului, declanşat pe 28 februarie.
Însuşi Donald Trump a declarat vinerea trecută, în timpul unui forum de afaceri de la Miami, că Statele Unite ar putea să nu vină în ajutorul NATO dacă va fi nevoie, reiterându-şi criticile la adresa Alianţei Atlantice.
"Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, şi am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acţiunile lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i aşa?", a spus liderul de la Casa Albă.
În ultimele săptămâni, preşedintele american şi-a înmulţit afirmaţiile belicoase faţă de NATO, calificând organizaţia drept un "tigru de hârtie" pe reţeaua sa Truth Social şi numindu-i pe aliaţi "laşi". SUA "îşi vor aminti", a declarat el joi într-o şedinţă de guvern.
"Dacă am ajuns în punctul în care alianţa NATO ne împiedică să folosim aceste baze, în care nu le mai putem folosi eficient pentru a apăra interesele Statelor Unite, atunci NATO este o stradă cu sens unic", a declarat Rubio.
"NATO se rezumă atunci pur şi simplu la prezenţa trupelor noastre în Europa pentru a apăra Europa (...) Când avem nevoie de permisiunea lor pentru a le folosi bazele militare, răspunsul lor este +nu+? Atunci de ce suntem în NATO? Trebuie să ne punem această întrebare", a adăugat şeful diplomaţiei americane.
El a subliniat din nou că revine aliaţilor Statelor Unite sarcina de a securiza strâmtoarea Ormuz, blocată de facto de către Iran, de care aceştia depind pentru aprovizionarea cu petrol.
Vorbind despre războiul din Iran, Rubio a indicat că "suntem aproape de linia de sosire", fără a oferi un calendar.
Relaţiile dintre Statele Unite, membru fondator şi actor principal, şi NATO trec printr-o perioadă de turbulenţe semnificative de la revenirea la putere a preşedintelui american, primii acuzându-i pe europeni că îşi consideră securitatea ca fiind de la sine înţeleasă, în timp ce aceştia din urmă sunt îngrijoraţi de o eventuală dezangajare americană.
Update 2: Un petrolier avariat de un proiectil în apropiere de Qatar
Un petrolier a fost avariat de un proiectil necunoscut la aproximativ 30 de kilometri nord de Doha, capitala Qatarului, a anunţat miercuri agenţia maritimă britanică UKMTO, pe baza unei raportări, notează AFP.
"Tancul petrolier a fost lovit de un proiectil necunoscut la babord, provocând daune corpului navei deasupra liniei de plutire", a scris agenţia într-un comunicat, precizând că echipajul este în siguranţă şi că nu a fost observat niciun impact asupra mediului.
Update 1: Israelul anunţă că a lovit în Beirut un comandant superior al Hezbollah şi un "terorist" de rang înalt
Armata israeliană a anunţat în cursul nopţii de marţi spre miercuri că a lovit un "comandant superior" al Hezbollah, precum şi un "terorist de rang înalt" în două atacuri distincte în regiunea Beirut, notează AFP.
"Recent, în două lovituri separate în regiunea Beirut, forţele armate israeliene au lovit un comandant superior al Hezbollah, precum şi un alt terorist de rang înalt", a indicat armata într-un mesaj, fără a preciza dacă această a doua ţintă făcea parte, de asemenea, din mişcarea islamistă libaneză.
Trump se va adresa naţiunii miercuri seară (Casa Albă)
Preşedintele american Donald Trump se va adresa naţiunii miercuri seară cu privire la Iran, a anunţat pe X purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, notează AFP.
"Mâine seară, la ora locală 21:00 (joi, 01:00 GMT), preşedintele Trump se va adresa naţiunii pentru a oferi informaţii noi importante despre Iran", a scris Karoline Leavitt pe X.