Update 7: Trump spune că SUA ar putea încheia războiul din Iran în două-trei săptămâni
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea pune capăt atacurilor militare asupra Iranului în două-trei săptămâni şi că Teheranul nu trebuie să încheie o înţelegere ca o condiţie prealabilă pentru ca războiul să se oprească, relatează Reuters.
Remarcile evidenţiază afirmaţiile schimbătoare şi uneori contradictorii ale Washingtonului despre modul în care s-ar putea încheia războiul, aflat acum în a cincea săptămână, notează agenţia de presă britanică.
"Vom pleca foarte curând", le-a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă marţi, spunând că retragerea ar putea avea loc "în două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei".
Întrebat dacă o diplomaţie de succes cu Iranul este o condiţie prealabilă pentru ca SUA să încheie ceea ce a numit "Operaţiunea Furie Epică", Trump a răspuns că nu este.
"Iranul nu trebuie să încheie o înţelegere, nu", a spus el. "Nu, nu trebuie să încheie o înţelegere cu mine", a adăugat Trump.
Casa Albă a precizat ulterior că Trump se va adresa naţiunii miercuri noapte "pentru a oferi o actualizare importantă despre Iran".
Washingtonul a ameninţat anterior că va intensifica operaţiunile militare dacă Teheranul nu va accepta un cadru de armistiţiu american în 15 puncte, care printre cerinţele sale principale avea ca Iranul să se angajeze să nu urmărească să deţină arme nucleare, să oprească orice îmbogăţire a uraniului şi să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz.
Marţi, secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat că Trump este dispus să încheie un acord cu Iranul pentru a pune capăt războiului care a ucis mii de oameni, s-a răspândit în regiune, a perturbat aprovizionarea cu energie şi riscă să trimită economia globală într-o spirală descendentă.
Emiratele Arabe Unite se pregătesc să ajute SUA şi aliaţii să deschidă Strâmtoarea Orrmuz prin forţă, a relatat Wall Street Journal marţi seară, în efortul de a pune capăt închiderii efective a acestei rute de navigaţie prin care trece de obicei aproximativ o cincime din aprovizionarea zilnică cu petrol şi gaze naturale lichefiate a lumii.
Emiratele Arabe Unite solicită o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU pentru această acţiune şi au sugerat ca SUA să ocupe insule strategice, conform relatării.
Deşi Statele Unite au declarat că discuţiile cu Iranul sunt în desfăşurare, ministrul de externe iranian, Abbas Araqchi, a afirmat marţi, citat de postul de televiziune Al Jazeera din Qatar, că a primit mesaje directe de la trimisul special al SUA, Steve Witkoff, dar acestea nu constituie "negocieri".
Mesajele includ ameninţări sau schimburi de opinii transmise prin intermediul "prietenilor", a adăugat el.
Gardienii Revoluţiei din Iran au ripostat marţi cu o nouă ameninţare la adresa companiilor americane din regiune, începând de miercuri. Ei au enumerat 18 companii, între care Microsoft, Google, Apple, Intel, IBM, Tesla şi Boeing, care ar fi vizate începând cu ora 20:00, ora Teheranului (16:30 GMT).
Întrebat dacă este îngrijorat de ameninţările la adresa companiilor, Trump a spus că nu.
Liderul de la Casa Albă a criticat, de asemenea, marţi, ţările care nu au ajutat efortul de război al SUA, cum ar fi Regatul Unit, membră a NATO.
"NATO este o stradă cu sens unic", a declarat secretarul de stat Marco Rubio pentru emisiunea Hannity de la Fox News, menţionând că Europa vrea ca SUA să o apere, dar nu a intervenit pentru a oferi ajutorul pe care Washingtonul l-a solicitat.
"După ce acest conflict se va încheia, va trebui să reexaminăm această relaţie", a spus Rubio, subliniind în acelaşi timp că Washingtonul "ar putea vedea linia de sosire" în acest conflict.
Update 6: Iranul, reticent faţă de negocierile cu SUA privind încheierea războiului
Iranul nu a luat încă o decizie cu privire la negocierile cu SUA, a declarat marţi într-un interviu pentru postul de televiziune qatarez Al Jazeera ministrul de externe iranian Abbas Araghchi, adăugând că ţara sa manifestă neîncredere în acest dialog, informează miercuri dpa.
"Nu avem nicio încredere că negocierile cu SUA vor da vreun rezultat. Nivelul de încredere este la zero. Nu vedem onestitate", a afirmat şeful diplomaţiei iraniene.
Iranul ar accepta doar o încetare completă a ostilităţilor în regiune, nu un armistiţiu limitat exclusiv la Iran, a declarat Araghchi, referindu-se la atacurile asupra grupărilor aliate cu Iranul, precum miliţia şiită Hezbollah din Liban.
În interviul pentru Al Jazeera, ministrul de externe iranian a vorbit pentru prima oară despre dialogul cu guvernul american. El a spus că este în contact cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, iar mesajele sunt transmise şi primite prin intermediul Ministerului de Externe iranian.
"Primesc mesaje direct de la Witkoff, la fel ca înainte, dar aceasta nu înseamnă că suntem în negocieri", a ţinut să precizeze Araghchi pentru Al Jazeera.
Conducerea de la Teheran, susţine el, nu a răspuns la cele 15 propuneri făcute de SUA şi nici nu a formulat propriile propuneri sau condiţii.
SUA şi Israelul au declanşat o ofensivă militară comună împotrivă Iranului în 28 februarie, de atunci Iranul efectuează atacuri - ca represalii - împotriva Israelului şi a ţărilor din regiune unde sunt baze sau active americane şi a blocat Strâmtoarea Ormuz, punând sub presiune economia globală.
Update 5: Iranul analizează dacă bazele britanice devin ținte legitime în conflictul din Orientul Mijlociu
Teheranul "analizează" dacă bazele britanice sunt ţinte legitime în conflictul din Orientul Mijlociu, a declarat ambasadorul Iranului în Regatul Unit, Seyed Ali Mousavi, informează miercuri dpa.
"Poziţia iniţială exprimată de premierul Keir Starmer a fost foarte bună", a afirmat Seyed Ali Mousavi într-un interviu acordat marţi pentru Times Radio, în cadrul căruia a fost întrebat despre poziţia şefului executivului britanic faţă de războiul declanşat de ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului.
Keir Starmer refuzase într-o primă fază să permită SUA utilizarea unor baze militare britanice pentru atacurile asupra Iranului, argumentând că acţionează "în interesul Regatului Unit".
"Apreciem aceasta şi salutăm neimplicarea în acest act criminal declanşat de partea americană şi israeliană", a afirmat diplomatul iranian.
"Dar, din păcate, ne-am dat seama că baza militară britanică Fairford (din Gloucestershire) a servit la echiparea avioanelor B2 şi B1 ale părţii americane cu diferite arme destinate să fie utilizate împotriva poporului iranian, ceea ce este foarte regretabil", a adăugat el.
Întrebat dacă bazele şi activele britanice sunt "ţinte legitime" ale Iranului, Mousavi a răspuns: "Aceasta este o problemă foarte importantă pe care o analizăm", dat fiind că este o "chestiune foarte importantă pentru apărarea noastră".
Autorităţile militare iraniene "vor decide în mod corespunzător" ce acţiuni vor întreprinde, a declarat ambasadorul Iranului la Londra, indicând că orice decizie finală "depinde" de activităţile Regatului Unit.
Ministrul apărării britanic John Healey a declarat săptămâna trecută în parlament că Londra a permis SUA utilizarea bazelor britanice pentru atacuri defensive împotriva anumitor ţinte iraniene, între care situri de rachete şi capabilităţi care ameninţă transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
Guvernul premierului Keir Starmer autorizase anterior SUA să utilizeze unele baze britanice - inclusiv cea din Diego Garcia - doar pentru a ataca instalaţii de rachete care vizează interesele britanice în regiune.
Preşedintele american Donald Trump a criticat puternic Londra pentru ceea ce el a calificat drept un "răspuns venit foarte târziu".
Două rachete balistice au fost lansate în 21 martie în direcţia bazei american-britanice din Diego Garcia (în Oceanul Indian), dar au ratat ţinta. Unii experţi au văzut în aceasta o demonstraţie a faptului că Iranul ar dispune de capacităţi balistice mai mari decât se estima până acum. Conform informaţiilor publice, a fost vorba despre două rachete balistice iraniene, lansate la peste 3.200 km distanţă, însă unii experţi se îndoiesc că rachetele ar fi fost într-adevăr iraniene.
Update 4: Israelul anunţă că a atacat o instalaţie folosită pentru presupusa dezvoltare de arme chimice în Iran
Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunţat marţi că au atacat o instalaţie care ar fi fost folosită pentru presupusa dezvoltare de arme chimice în Iran, relatează miercuri dpa.
IDF a declarat că "a atacat o instalaţie de cercetare şi dezvoltare care transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian".
Armata israeliană a afirmat că instalaţia, deţinută de compania Tofiq Daru, "se prezenta drept o companie civilă", dar "în practică transfera regimului terorist iranian substanţe chimice, inclusiv fentanil, care erau utilizate pentru cercetarea şi dezvoltarea de arme chimice".
Informaţia nu a putut fi verificată din surse independente.
Nu se ştie dacă Iranul lucra de fapt la dezvoltarea de arme chimice pentru uz militar, notează dpa.
"Fentanilul este un anestezic care, în doze mari, este considerat a fi o substanţă extrem de letală", a afirmat IDF. Compania "a furnizat sistematic această substanţă mortală" Organizaţiei pentru Inovare şi Cercetare Defensivă din Iran (SPND), a mai spus armata israeliană.
Update 3: Rubio afirmă că Statele Unite trebuie să îşi "reexamineze" relaţiile cu NATO
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a pus sub semnul întrebării, mai mult ca niciodată, legătura transatlantică cu NATO, declarând marţi că Statele Unite vor trebui să îşi "reexamineze" relaţiile cu alianţa militară atlantică odată ce războiul împotriva Iranului se va încheia, notează AFP.
"Cred că, din păcate, nu există nicio îndoială că, odată ce acest conflict se va încheia, va trebui să reexaminăm această relaţie. Va trebui să reexaminăm interesul pe care îl prezintă NATO pentru ţara noastră în cadrul acestei alianţe", a declarat Rubio la postul de televiziune Fox News, adăugând că îi va reveni preşedintelui SUA, Donald Trump, sarcina de a tranşa această chestiune.
Statele Unite reproşează unor ţări din NATO, printre care Franţa, Spania şi Italia, faptul că nu au autorizat survolul teritoriilor lor sau utilizarea bazelor americane pentru a transporta echipamente militare către Israel în cadrul războiului împotriva Iranului, declanşat pe 28 februarie.
Însuşi Donald Trump a declarat vinerea trecută, în timpul unui forum de afaceri de la Miami, că Statele Unite ar putea să nu vină în ajutorul NATO dacă va fi nevoie, reiterându-şi criticile la adresa Alianţei Atlantice.
"Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, şi am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acţiunile lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i aşa?", a spus liderul de la Casa Albă.
În ultimele săptămâni, preşedintele american şi-a înmulţit afirmaţiile belicoase faţă de NATO, calificând organizaţia drept un "tigru de hârtie" pe reţeaua sa Truth Social şi numindu-i pe aliaţi "laşi". SUA "îşi vor aminti", a declarat el joi într-o şedinţă de guvern.
"Dacă am ajuns în punctul în care alianţa NATO ne împiedică să folosim aceste baze, în care nu le mai putem folosi eficient pentru a apăra interesele Statelor Unite, atunci NATO este o stradă cu sens unic", a declarat Rubio.
"NATO se rezumă atunci pur şi simplu la prezenţa trupelor noastre în Europa pentru a apăra Europa (...) Când avem nevoie de permisiunea lor pentru a le folosi bazele militare, răspunsul lor este +nu+? Atunci de ce suntem în NATO? Trebuie să ne punem această întrebare", a adăugat şeful diplomaţiei americane.
El a subliniat din nou că revine aliaţilor Statelor Unite sarcina de a securiza strâmtoarea Ormuz, blocată de facto de către Iran, de care aceştia depind pentru aprovizionarea cu petrol.
Vorbind despre războiul din Iran, Rubio a indicat că "suntem aproape de linia de sosire", fără a oferi un calendar.
Relaţiile dintre Statele Unite, membru fondator şi actor principal, şi NATO trec printr-o perioadă de turbulenţe semnificative de la revenirea la putere a preşedintelui american, primii acuzându-i pe europeni că îşi consideră securitatea ca fiind de la sine înţeleasă, în timp ce aceştia din urmă sunt îngrijoraţi de o eventuală dezangajare americană.
Update 2: Un petrolier avariat de un proiectil în apropiere de Qatar
Un petrolier a fost avariat de un proiectil necunoscut la aproximativ 30 de kilometri nord de Doha, capitala Qatarului, a anunţat miercuri agenţia maritimă britanică UKMTO, pe baza unei raportări, notează AFP.
"Tancul petrolier a fost lovit de un proiectil necunoscut la babord, provocând daune corpului navei deasupra liniei de plutire", a scris agenţia într-un comunicat, precizând că echipajul este în siguranţă şi că nu a fost observat niciun impact asupra mediului.
Update 1: Israelul anunţă că a lovit în Beirut un comandant superior al Hezbollah şi un "terorist" de rang înalt
Armata israeliană a anunţat în cursul nopţii de marţi spre miercuri că a lovit un "comandant superior" al Hezbollah, precum şi un "terorist de rang înalt" în două atacuri distincte în regiunea Beirut, notează AFP.
"Recent, în două lovituri separate în regiunea Beirut, forţele armate israeliene au lovit un comandant superior al Hezbollah, precum şi un alt terorist de rang înalt", a indicat armata într-un mesaj, fără a preciza dacă această a doua ţintă făcea parte, de asemenea, din mişcarea islamistă libaneză.
Trump se va adresa naţiunii miercuri seară (Casa Albă)
Preşedintele american Donald Trump se va adresa naţiunii miercuri seară cu privire la Iran, a anunţat pe X purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, notează AFP.
"Mâine seară, la ora locală 21:00 (joi, 01:00 GMT), preşedintele Trump se va adresa naţiunii pentru a oferi informaţii noi importante despre Iran", a scris Karoline Leavitt pe X.