Fie că este vorba despre un examen, un zbor sau un control medical, unii oameni privesc viitorul cu optimism, în timp ce alții se pregătesc pentru catastrofe.
Optimiștii au o activitate cerebrală similară când privesc spre viitor
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu o atitudine pozitivă prezintă tipare similare de activitate cerebrală atunci când reflectează asupra scenariilor viitoare, transmite The Guardian, citând un studiu realizat la Universitatea Kobe din Japonia.
„Optimiștii par să aibă o rețea neuronală comună care le structurează gândurile despre viitor, ceea ce indică un mod similar de procesare mentală, fără a însemna că au neapărat aceleași idei”, a explicat Kuniaki Yanagisawa, autorul principal al studiului.
El a precizat că aceste rezultate ar putea oferi o explicație pentru faptul că, potrivit cercetărilor anterioare, optimiștii au tendința de a înregistra un succes mai mare în relațiile sociale.
„Ce ne spune acest nou studiu este că fundamentul succesului lor social ar putea fi această realitate împărtășită”, a adăugat el. „Nu e vorba doar despre o atitudine pozitivă; ci despre faptul că, la propriu, creierele lor funcționează pe aceeași lungime de undă, ceea ce le permite o conexiune mai profundă, mai intuitivă”, a mai spus acesta.
Cercetătorii explică faptul că le-au cerut celor 87 de participanți să completeze un chestionar care să le indice nivelul de optimism, detalii regăsite în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Fiecare participant a trecut apoi printr-o scanare cerebrală prin rezonanță magnetică (IRM), timp în care li s-a cerut să-și imagineze diverse scenarii posibile de viitor: unele pozitive, precum o „călătorie epică în jurul lumii”, altele neutre sau negative, cum ar fi pierderea locului de muncă. Unora li s-a cerut să-și imagineze chiar scenarii legate de moarte.
Echipa a constatat că participanții mai optimiști prezentau modele cerebrale similare într-o zonă implicată în gândirea orientată spre viitor, numită cortexul prefrontal medial (MPFC).
Cum explică cercetătorii fenomenul
Yanagisawa a sugerat că activitatea cerebrală mai diversă în rândul pesimiștilor ar putea reflecta un set mai variat de griji atunci când se gândesc la scenarii negative.
O altă posibilitate ar fi că optimiștii își proiectează viitorul în cadrul unui set comun de obiective sociale acceptate, în timp ce pesimiștii s-ar putea simți deconectați de aceste standarde din motive personale, abordând astfel diferit viitorul.
Cercetătorii au comparat rezultatele cu primul rând din romanul „Anna Karenina” de Lev Tolstoi: „Toate familiile fericite se aseamănă între ele; fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei propriu”.
„Pornind de la acest principiu, propunem că toți optimiștii se aseamănă, dar fiecare pesimist își imaginează viitorul în felul său propriu”, au punctat cercetătorii.
Creierul optimist separă mai clar evenimentele pozitive de cele negative
Aceștia au mai descoperit că, în cazul optimiștilor, tiparele de activitate cerebrală din MPFC evidențiau mai clar diferența dintre evenimentele viitoare pozitive și cele negative.
„Asta sugerează că optimiștii nu doar că ‘gândesc la fel’ din punct de vedere structural, ci și procesează diferit informațiile emoționale despre viitor, având o capacitate mai mare de a separa binele de rău, ceea ce îi poate ajuta să rămână rezilienți”, a spus Yanagisawa.
El a adăugat că studii anterioare au asociat această separare clară cu o modalitate de gândire mai abstractă, mai detașată psihologic, în fața evenimentelor negative.
„Nu spunem că optimiștii au gânduri identice despre viitor sau că își imaginează exact aceleași scenarii”, a explicat Yanagisawa. „Ci că, la nivel neuronal, creierul lor reprezintă viitorul într-un mod similar, mai ales în ceea ce privește diferențierea între posibilitățile pozitive și cele negative. Așadar, nu au aceleași gânduri, dar par să gândească în același mod: structural”, a mai adăugat acesta.
Optimismul nu înseamnă negarea realității, ci o reacție diferită la ea
Profesoara Lisa Bortolotti, de la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie, care nu a fost implicată în studiu, a declarat că acesta sugerează că optimiștii își imaginează scenariile negative din viitor într-un mod mai puțin viu și mai puțin concret decât cele pozitive, ceea ce le reduce impactul asupra lor.
„Aceste descoperiri ar putea sugera că optimismul nu este o formă de iraționalitate sau de denaturare a realității, pentru că nu modifică felul în care vedem lumea, ci doar modul în care ne afectează acea lume”, a adăugat ea.
Bortolotti a spus că nu este util să presupunem că totul va merge bine dacă asta ne lasă nepregătiți în fața provocărilor, dar că optimismul este valoros atunci când ne motivează să ne urmărim obiectivele.
„A-ți imagina un rezultat pozitiv în detaliu, ca fiind realizabil și dezirabil, te face să-l valorizezi și să lupți pentru el, ceea ce, în cele din urmă, sporește șansele de a-l atinge”, a spus ea.
Citește și: Începe vânătoarea de stele căzătoare. Când și unde pot fi surprinse Perseidele