Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat într-un interviu acordat DC News multiplele riscuri generate de lipsa unor definiții precise și modul în care acest lucru poate afecta atât aplicarea unitară a legii, cât și respectarea drepturilor fundamentale.
Întrebat cum ar trebui înțeleasă din perspectivă juridică noțiunea de „extremism” în contextul actualei legislații, Zegrean a subliniat că punctul de plecare ar trebui să fie chiar limba română.
„Ar trebui să se pornească de la definiția din Dicționarul explicativ al limbii române a acestui termen. De acolo, să formuleze o definiție legală corectă și să pornească reglementarea dacă vor să pună sancțiune, că bănuiesc că există o sancțiune prevăzută în lege pentru extremiști, să nu se ajungă la situații din acestea că zice presa că e extremist și gata, să se ducă la închisoare”, explică acesta.
În opinia sa, în România există deja cadrul normativ adecvat pentru elaborarea actelor legislative, dar acesta este adesea ignorat.
„În România există Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Cred că suntem singura țară din lume care are o lege în care învață legiuitorul cum trebuie scrisă legea. Dar din păcate, permiteți-mi să vă spun că nu cred că vreunul din actualii legiuitori ai țării au citit legea aceea”, arată fostul judecător CCR.
Riscul confuziei legislative
Referindu-se la lipsa unor definiții clare pentru termeni precum „legionar” și „fascist”, Zegrean a avertizat asupra pericolului major de interpretări arbitrare.
„Uitați-vă în ultima perioadă a istoriei noastre zbuciumate. De prin decembrie toți vorbim despre unii candidați, ba că-s legionari, ba că-s extremiști, ba că-s fasciști, dar noi nu avem o definiție care să spună clar cine este legionarul, cine este fascistul, cine este extremistul. Faptul că vorbești despre legionari nu înseamnă că ești neapărat legionar sau că propagi ideile lor”, explică acesta.
Fostul președinte al Curții a adăugat că există multă confuzie în spațiul public, alimentată uneori și de necunoașterea istoriei.
„Iertat să-mi fie, dar foarte mulți care vorbesc despre asta, care se laudă că-s legionari, habar nu au ce făceau legionarii și cum se organizau ei. Iar despre fascism... Poți să spui că fascismul a fost definit pe vremea lui Hitler, de atunci se vorbește despre fascism, atunci s-a spus că partidul lui Hitler a fost partid fascist și de acolo încoace, toți care seamănă sau măcar vorbesc despre cineva în legătură cu asta sunt considerați fasciști. Este o exagerare”, consideră el.
În acest context, Zegrean a salutat inițiativa președintelui de a sesiza Curtea Constituțională: „Este important că președintele a făcut gestul acesta de a se sesiza Curtea Constituțională. Este un semn bun pentru mandatul pe care tocmai l-a început, pentru că înseamnă că va verifica și va fi pe fază cu legile, nu va lăsa să tracă legile fără să le verifice, pentru că, până la urmă, el semnează decretul de promulgare a legii. Fără semnătura lui, legea nu se publică și, dacă legea nu se publică, nu intră în vigoare”.
„Legea trebuie să fie atât de clară, încât să o înțeleagă și omul fără pregătire juridică”
În ceea ce privește principiul previzibilității legii, invocat explicit în sesizarea prezidențială, Zegrean a fost categoric: „Este un principiu foarte important. Constituția noastră spune că noi trebuie să respectăm acele tratate la care am aderat, cum sunt Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau Convenţia europeană a Drepturilor Omului. În CEDO, de exemplu, în articolul 7, toată lumea știe că se spune faptul că legea trebuie să fie predictibilă, previzibilă, să fie atât de bine scrisă și pe înțelesul tuturor, astfel încât și un om care nu are pregătire juridică să înțeleagă ce vrea să spună legea aia”.
Chestionat dacă există șanse ca CCR să își schimbe jurisprudența în acest domeniu sensibil, Zegrean a recunoscut că posibilitatea există, dar ar trebui folosită cu maximă prudență.
„Asta se întâmplă rar și nu ar trebui să se întâmple de fiecare dată când vii cu o cerere să-ți dea o altă soluție. Există revirimente jurisprudențiale, așa se numesc în limbajul constituționaliștilor, dar asta trebuie să se întâmple foarte rar și numai când sunt schimbări esențiale în privința unui termen, a unei definiții”, spune fostul judecător.
El a subliniat că menținerea stabilității interpretărilor este esențială pentru securitatea juridică.
„În mod normal, Curtea trebuie să-și respecte practica, pentru că altfel ne duc în situații din acestea, în care nu știm ce înseamnă unii termeni, nu știm cum se definesc, pentru că Curtea a zis o dată așa, o dată așa. Și omul trebuie să aleagă între ele și judecătorul trebuie să aleagă între ele și ar fi tot felul de situații neprevăzute”, adaugă acesta.
Ar trebui consultați specialiștii?
În final, întrebat cât de necesară este consultarea societății civile și a specialiștilor în drept înaintea adoptării unor reglementări de o asemenea importanță, Augustin Zegrean a insistat că aceasta ar trebui să fie norma, nu excepția.
„Asta ar trebui să fie regula, pentru că cel care inițiază un proiect legislativ trebuie să le pună în dezbatere publică, să le afișeze acolo pe site-ul ăla unde ei își pun toate scrierile, să le lase acolo pentru ca publicul să poată vedea ce vrea să facă, ce lege vrea să propună și să își dea cu părerea și oamenii”, spune acesta.
El a reamintit că mecanismele instituționale există deja, dar sunt prea puțin utilizate.
„De altfel, specialiștii pot fi consultați. Guvernul are posibilitatea aceasta. Inclusiv Curtea Constituțională, prin lege, are posibilitatea să se adreseze unor specialiști când nu este sigură pe o anumită soluție. Avem Consiliul Legislativ, iar rolul lui și rostul lui pe lumea asta e să verifice legile sub toate aspectele și numai după ce ei dau avizul, legiuitorul poate să dezbată și să adopte o lege, dar, din păcate, parlamentarii foarte rar se uită ce scrie Consiliul Legislativ în raport”, conchide Augustin Zegrean.