Moneda Iranului a pierdut masiv din valoare, pe fondul sancțiunilor, al incertitudinii și al blocajelor comerciale. Acest lucru duce la inflație ridicată, scăderea puterii de cumpărare și presiune pe populație.
Economia Iranului depinde masiv de exporturile de petrol. În contextul războiului, exporturile sunt afectate de blocade și sancțiuni, veniturile statului scad și piața globală devine instabilă În paralel, la nivel global, prețurile petrolului cresc din cauza riscurilor din regiune, conform cnbc.com.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume pentru că transportă aproximativ un sfert din petrolul maritim global și orice blocaj afectează economia mondială. Blocarea sau controlul acestei rute a dus la scăderi ale livrărilor globale de petrol, creșteri de prețuri și riscuri de criză energetică.
Economia Iranului este grav afectată, dar impactul nu se oprește la granițele țării. Criza din jurul Iranului și blocarea Strâmtorii Hormuz pot declanșa efecte în lanț la nivel global, de la prețul benzinei până la creșterea inflației.
Imaginea devine tot mai apropiată de decembrie 1989 din România, când aveam foamete, economie în colaps și o inflație ascunsă, gestionată prin raționalizare în loc de scumpiri, ca în perioada lui Ceaușescu. În Iran, prețurile la pâine și cereale au crescut cu 140%, iar cele la uleiuri și grăsimi cu 219% în anul încheiat în martie 2026.
Războiul din Orientul Mijlociu împinge economia deja fragilă a Iranului într-o prăbușire accelerată
Principala tactică de război a Teheranului a fost provocarea de daune economice. Atacurile iraniene au vizat infrastructura energetică a vecinilor și au instituit o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz. Însă propria poziție economică a Iranului este una precară. Înainte de conflict, Iranul se confrunta deja cu presiuni din cauza sancțiunilor. Inflația a depășit 50% în 2025. Moneda națională, rialul, își pierduse 60% din valoare în lunile care au urmat războiului de 12 zile cu Statele Unite, din iulie anul trecut.