O tragedie care putea fi evitată a readus în prim-plan o problemă ignorată cu obstinație de autorități: haosul din construcțiile rezidențiale noi. Joi, în timpul furtunii care a lovit Bucureștiul și Ilfovul, o femeie din Otopeni a fost ucisă de țiglele smulse de pe acoperișul unui bloc recent ridicat într-un cartier „modern”. O tragedie absurdă, care arată, încă o dată, cât de periculoasă a devenit lăcomia unor dezvoltatori și indiferența statului.
DC News a stat de vorbă cu inginerul constructor Marius Marinescu, care denunță calitatea îndoielnică a materialelor de construcții folosite de dezvoltatorii imobiliari, lipsa controalelor și improvizațiile pe bandă rulantă din urbanismul post-decembrist. În cazul unui cutremur major, avertizează el, bilanțul ar putea fi apocaliptic.
"Blocurile noi sunt o problemă, într-adevăr. Foarte mulți afaceriști nu țin cont de normele de rezistență stabilite încă din timpul lui Ceaușescu, după cutremurul din 1977, atunci când a apărut Legea 8 care spunea că aceste construcții civile trebuie să reziste la un cutremur cu magnitudinea de 8 pe scara Richter, iar cele publice până la un cutremur de până la magnitudinea de 9 pe scara Richter, așa cum este și Casa Poporului. Între anii 1978-1990, au fost realizate cele mai rezistente construcții din ultimul secol.
Multe dintre construcțiile care au apărut după 1990 au o problemă: deși proiectantul stabilește exact partea de rezistență, câte materiale să fie introduse în lucrare, ce fel de materiale, ce rezistență au acestea, patronii companiilor de construcții care vor să se îmbogățească peste noapte nu țin cont de aceste lucruri. Și atunci se ajunge la situații de genul acesta: la acoperișuri care sunt de fapt niște improvizații - nici nu cred că au autorizație de construire - și zboară în momentul în care vine o furtună puternică, la balcoane care pică după mici cutremure...
Marius Marinescu: E un haos total, Dumnezeu cu mila
Doamne ferește de un cutremur cum a fost cel din 1977, cu magnitudinea de 7,2. Atunci când Nicușor Dan era primar general al Capitalei, în urma unei expertize făcute de specialiști de la Primăria Capitalei, s-a constatat și a declarat și el lucrul acesta, că în cazul unui cutremur mare vor pica peste 1.000 de blocuri din Capitală și își vor pierde viața cam 6.500 de bucureșteni, vreo 12 mii vor fi spitalizați, dacă ai unde să îi spitalizezi...
Și totuși nu s-a făcut nimic pe linia asta. În 35 de ani dacă s-au consolidat vreo 30 de blocuri. În ritmul acesta, în câte sute de ani consolidezi 1.000 de blocuri? Deci avem o problemă foarte mare. S-a construit haotic, acest Inspectorat de Stat în Construcții, dar și autoritățile locale, care au componenta de control în disciplina în construcții, prin Poliția Locală, nu își fac datoria, nu intervin, sancțiunile penale sunt foarte mici - amendă sau închisoare până la un an de zile - ceea ce nu sperie pe absolut nimeni și se construiește în continuare fără a ține cont de arhitectura zonei, fără a ține cont de securitatea acelui imobil. E un haos total, Dumnezeu cu mila", ne-a spus Marius Marinescu.
Marius Marinescu spune că problema blocurilor construite fără să respecte normale de siguranță ar trebuie să fie o strategie la nivel de CSAT.
"Prin urmare, în cazul unui cutremur mare, pericolul este devastator. Nu s-a făcut nimic. Aceasta ar trebuie să fie o strategie la nivel de CSAT pentru că viața oamenilor este o problemă de securitate națională.
Este necesar să se ia măsuri rapid. Este obligatoriu o decizie a CSAT-ului ca Guvernul să expertizeze rapid toate imobilele (dar și barajele și podurile) construite în perioada interbelică (cele mai multe dintre ele au bulină roșie) și cele au apărut până în 1977, care au fost construite după un normativ ce prevedea o rezistență mai mică (normativul P100), dar și imobilele construite după 1990 - pentru că sunt fonduri europene și anul trecut au fost undeva la două sute și ceva de milioane de euro, dar nu s-au accesat aproape deloc - și să se treacă la consolidare imediat. Acolo unde consolidarea ar costa mai mult decât ai ridica o clădire nouă să se ridice clădiri noi cu aceeași arhitectură", a mai punctat Marius Marinescu.
Cine răspunde?
Cât despre cine este responsabil de tragedia din Otopeni, Marius Marinescu a spus: "Există două tipuri de răspundere: civilă și penală. Asociația de proprietari poartă o răspundere civilă pentru daune, iar executantul și poate chiar și primăria, care trebuia să verifice acea clădire - o răspundere penală pentru că a murit un om, e vorba despre ucidere din culpă.
Ca soluție ar trebuie ca primăriile să verifice acoperișurile și balcoanele acestor blocuri, tot ce pune în pericol viața oamenilor în caz de furtună sau cutremur și să intervină. În plus, tot primăria, prin direcția de mediu, ar trebui să verifice toți acești copaci din localități care au rădăcinile tăiate, care sunt afectați și pot pica în cazul unei vijelii. Trebuie să intervină și să-i înlocuiască cu copaci cu rădăcină pivotantă pentru că foarte mulți copaci au rădăcinile tăiate din cauza instalațiilor care trec pe sub trotuare. Trebuie expertizat tot și apoi să se intervină, astfel încât să nu se mai întâmple tragedii".