VEZI ȘI - Cât costă jacheta albastră pe care a purtat-o Călin Georgescu la piață
Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României în data de 10 februarie 2025, la aproape 2 luni de la data la care mandatul ar fi trebuit să-i înceteze, 21 decembrie 2024.
Această situație atipică a fost creată de anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale care s-au desfășurat pe 24 noiembrie 2024. Pe 6 decembrie, cu doar 2 zile înainte de cel de-al doilea tur de scrutin, CCR a decis să anuleze alegerile, având ca fundament documentele desecretizate din cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Anularea alegerilor prezidențiale a avut loc în timp ce în diaspora votul începuse și mulți români își exercitase alegerea pentru unul dintre cei doi candidați, Călin Georgescu și Elena Lasconi.
CITEȘTE ȘI - Klaus Iohannis, ultima zi de președinte. De ce spune Bogdan Chirieac că nimeni nu are de câștigat după demisie
În seara zilei de 6 decembrie, președintele Klaus Iohannis a făcut o declarație de presă, în care și-a motivat continuarea mandatului de președinte al României, în baza deciziei CCR, și după data de 21 decembrie 2024.
„Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales”.
Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici. Și nu, nu voi fi Prim-ministru al României, nu doresc să fiu Prim-ministru al României, nu doresc decât să duc acest mandat la un bun sfârșit“, spunea Klaus Iohannis în data de 6 decembrie 2024.
CITEȘTE ȘI - EXCLUSIV Mister nerezolvat după demisia lui Iohannis. Jurnalista Laura Chiriac, semn de întrebare
Foto: Administrația Prezidențială / Klaus Iohannis, pe 6 decembrie 2024, când a invocat Articolul 83, aliniatul 2 din Constituția României
Apoi, chiar la începutul acestei luni, pe 3 februarie, la Consiliul European, întrebat despre o eventuală demisie, președintele Klaus Iohannis a spus că tema este „vehiculată din motive populiste și electoraliste, pentru că funcționăm după Constituție și, atunci când am fost ales, peste 6 milioane de români mi-au dat votul pentru ca să fac lucrurile ca la carte, iar cartea este Constituția, și în Constituție scrie foarte clar și îmi spune că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales“.
Într-un final, după ce în Parlamentul României s-a format o majoritate care avea șanse mari de reușit privind o suspendare a președintelui României, Klaus Iohannis a anunțat, pe 10 februarie, că demisionează din funcție, deoarece partenerii externi ai țării noastre nu vor înțelege „de ce România își demite președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului președinte“.
„Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România", a spus Klaus Iohannis.
Foto: Administrația Prezidențială / Klaus Iohannis, în momentul anunțului demisiei din funcția de președinte al României
Detaliul care i-a enervat pe mulți români stă în cele două fotografii de mai sus. În prima fotografie, de la declarația de presă din 6 decembrie 2024, în spatele lui Klaus Iohannis se pot observa, pe lângă drapelul României, și steagurile Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice, însă în fotografia din 10 februarie, de la momentul demisiei, în spatele președintelui se aflau doar mai multe drapele ale României.
Această modificare de fundal a provocat numeroase reacții în mediul online, în special pe TikTok, unde internauții s-au întrebat dacă nu cumva „Klaus Iohannis a vrut să arate că e patriot“ sau că „a pierdut susținerea partenerilor săi din UE și NATO“. Probabil că nu vom afla niciodată răspunsul, dar putem specula că alegerea a fost făcută mai degrabă datorită faptului că anunțul a vizat exclusiv o problemă internă a României, deși la fel a fost și pe 6 decembrie.