Avocata Carmen Maria Dimulescu a punctat care sunt instrumentele concrete de protecție, reglementate de Codul Civil.
”Tot mai mulți părinți se confruntă cu situații în care copiii lor minori sunt victime ale agresiunii fizice sau psihice comise de alți minori, în special în mediul școlar. Este esențial de știut: nu este „o simplă ceartă între copii”, iar legea oferă instrumente concrete de protecție.
În România, răspunderea părinților pentru faptele copiilor minori este reglementată de Codul Civil (Art. 1372). Aceasta este o formă de răspundere civilă delictuală pentru fapta altuia”, a transmis avocata Carmen Maria Dimulescu.
De ce sunt părinții obligați să răspundă civil?
”De ce sunt părinții obligați să răspundă civil? Părinții sunt trași la răspundere nu pentru că ar fi comis ei înșiși fapta ilicită, ci în baza a două obligații legale fundamentale pe care se presupune că nu le-au îndeplinit corect: Obligația de supraveghere:
Părinții trebuie să monitorizeze activitatea minorului pentru a preveni comportamentele vătămătoare.
Obligația de educare: Părinții au datoria de a insufla copilului normele sociale și respectul față de lege. Dacă un minor cauzează o daună, legea instituie o prezumție de culpă împotriva părinților.
Răspunderea minorului care a manifestat comportamentul inadecvat – din perspectivă penală! Sub 14 ani – nu răspunde penal, însă pot fi dispuse măsuri de protecție prin DGASPC (consiliere, supraveghere specializată, plasament). Între 14 și 16 ani – răspunde penal doar dacă se dovedește discernământul, stabilit prin expertiză medico-legală psihiatrică. Peste 16 ani – răspunde penal conform legii, însă cu limite de pedeapsă reduse, fiind aplicate, de regulă, măsuri educative”, a afirmat ea.
Situația în care agresiunea a avut loc la școală
În continuarea avocata Carmen Maria Dimulescu clarifică ce atribuții legale are școala, dacă agresiunea a avut loc în unitatea de învățământ.
”Dacă agresiunea a avut loc la școală: Școala are obligația legală de a asigura siguranța elevilor. Se poate formula sesizare scrisă către conducerea școlii, cu solicitarea unei anchete interne, potrivit Statutului Elevului. Pot fi aplicate sancțiuni disciplinare: scăderea notei la purtare, mutare disciplinară sau, în cazuri grave, exmatriculare (în limitele legii).
Comisia pentru combatetea violenței este obligată să intervină și să aplice protocoalele legale de prevenire și combatere a unit astfel de situații. Intervenția revine Comisiei pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar, care se întrunește exclusiv atunci când faptele de violență psihică sau fizică se produc în perimetrul școlii, în timpul programului de cursuri ori în cadrul activităților organizate de unitatea de învățământ”, a precizat ea.
Cazurile în care agresiunile au loc în școlii sau a programului școlar
”Pentru situațiile în care agresiunile au loc în afara școlii sau în afara programului școlar, unitatea de învățământ nu are competență de intervenție, iar această comisie nu se întrunește, nefiind incident cadrul de responsabilitate al instituției școlare.
Când este necesară intervenția DGASPC? Dacă agresiunea este gravă sau repetată, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului poate fi sesizată. DGASPC poate evalua mediul familial al agresorului. Pot fi dispuse măsuri de consiliere obligatorie pentru ambii copii. Se intervine inclusiv atunci când se constată că minorul agresor este, la rândul său, victima neglijenței sau abuzului”, a notat avocata Carmen Maria Dimulescu.
Ce să facă părinții
În concluzie, mai mulți pași sunt recomandați părinților, cu privire la instrumentele legale la care să apeleze.
”Pași recomandați părinților:
Să fie vigilenți și să facă demersuri pentru a proba situația prin care a trecut copilul lor – fotografii ale leziunilor, capturi de ecran ale mesajelor de amenințare, datele martorilor oculari,
Să obțină certificatul medico-legal – este primul și cel mai important pas; transformă o faptă aparent banală într-o probă juridică solidă sau o evaluare psihologică, în caz de violență psihologică.
Să notifice oficial școala ( doar dacă situația s-a derulat în perimetrul școlii la care sunt înregistrați copiii și în timpul programului școlar ) și părinții copilului care a avut comportamentul inadecvat, înainte de a ajunge în instanță, pentru a căuta variante amiabile de soluționare a diferendului
Concluzie: Protejarea copilului nu înseamnă escaladarea conflictului, ci folosirea corectă și fermă a instrumentelor legale. Violența între minori nu trebuie ignorată, relativizată sau minimalizată”, a mai explicat avocata Carmen Maria Dimulescu, pe contul său de Facebook.