EXCLUSIV  Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga

Magdalena Popa Buluc / 26 ian 2017 / 17:31 Salveaza PDF Comentarii
Eugen Doga interpretând propriile compoziții
Eugen Doga interpretând propriile compoziții

Vineri, 27 ianuarie, la orele 16:00, la Magazinul MUZICA de pe Calea Victoriei va avea loc, în premieră pentru România, lansarea albumului Mari Succese al celebrului compozitor basarabean Eugen Doga, un nume aflat pe lista celor 200 de mari personalităţi ale lumii din toate timpurile.

Considerat de Ronald Reagan a fi una dintre cele mai frumoase creaţii ale secolului trecut, valsul compus de Eugen Doga - Dulcea şi tandra mea fiară (My Sweet and Tender Beast) a deschis şi a încheiat festivitatea Jocurilor Olimpice de la Moscova, în 1980, iar la deschiderea J.O.de Iarnă de la Soci (2014) piesa a răsunat pentru 3 miliarde de telespectatori. A fost inclusă şi pe lista Patrimoniului UNESCO, fiind considerată drept “una dintre cele 4 capodopere muzicale ale sec. XX”.

Eugen Doga este cel care a compus muzica din celebrele filme Şatra (regia Emil Loteanu) şi Maria Mirabela (1981) al lui Ion Popescu Gopo. 

Cântecul Oraşul meu, compus de el pe versurile lui Ştefan Dogaru, a devenit imnul oraşului Chişinău, iar piesele sale pot fi ascultate de călători în toate autobuzele din capitala Republicii Molodva. 

Ca un omagiu adus compozitorului pentru ”piesele sale excepţionale, pătrunse de muzica sferelor cereşti”, Uniunea Astronomică Internaţională a Academiei de Ştiinţe din Rusia a acordat numele „Doga” uneia din planetele mici (planeta #10504), descoperită în toamna anului 1987.

 

Albumul MARI SUCCESE de Eugen Doga

 

La lansarea prezentată de criticul muzical Octavian Ursulescu vor participa, alături de compozitor, E.S. Mihai Gribincea, Ambasadorul Republicii Moldova în România şi numeroase personalităţi ale vieţii cultural-artistice, reprezentanţi din show-biz, interpeţi, compozitori, iar invitaţi speciali vor fi actriţa Medeea Marinescu (protagonista filmului Maria Mirabela), vedeta basarabeană Iurie Sadovnic (care va interpreta piese de pe disc) şi Mihai Constantinescu, la rându-i prezent pe album.  

Au confirmat prezenţa la lansare Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Corina Chiriac, FUEGO, Olga Delia Mateescu, Manuela Hărăbor, Carmen Rădulescu, Alexandra Velniciuc, Anca Pandrea, Alina Mavrodin, Crina Matei, Aurel Moga, Ioana Sandu, Natalia Guberna, formaţia Alesis, Oana Sîrbu, Dorin Anastasiu, Florin Apostol, Marian Spânoche, Ianna Novac şi Octavian Dobrota (Distinto), Sida Spătaru ş.a., dar şi scriitori, oameni de radio, personalităţi ale vietii publice, prieteni ai compozitorului precum Gen. Mircea Chelaru, George Stanca, Neagu Udoriu, diplomat și scriitor, Prof. Univ. Dr. Eugen Blaga, Doru Dinu Glăvan (Președinte UZPR), Lucia Popescu Moraru ş.a.

„Mă bucur pentru cei care vor avea la dispoziţie acest album” - nota Maestrul Doga. “Fireşte că era cazul să cunoaşteţi cu mulţi ani înainte această muzică; m-am străduit să includ aici piese care au rezistat timpului şi care în aceste vremuri au trecut hotarele multor continente.  Valsurile Gramofon şi cel din filmul Dulcea şi tandra mea fiară au intrat în Topul celor 200 de lucrări din toate timpurile”.  

 

La concertul de la Ateneul Român

 

Distins cu Premiul UCMR în 2006, Acad. Eugen Doga, “Maestru în artă”, “Artist al Poporului”, “Om al Mileniului” şi fost deputat, este o celebritate mondială, cu zeci de ordine, medalii, distincții, concerte în întreaga lume. Ca o recunoaștere a realizărilor sale impresionante în domeniul componisticii, Eugen Doga a fost decorat cu înalte Ordine, Medalii și Distincţii ale Republicii Moldova și ale URSS: Ordinul Merite deosebite pentru patrie de gradul IV. În 1997 fost decorat cu Ordinul Republicii, iar în 2000 cu Ordinul Steaua României în grad de ofițer. Pe 26 august 2008, președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, i-a acordat titlul de Laureat al Premiului de Stat pe anul 2008, ”pentru contribuția de excepție la dezvoltarea artei muzicale naționale și universale”. A primit medalia Pentru serviciul credincios în beneficiul Patriei (Rusia, 2008) şi Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de Mare Ofițer, acordat de Preşedinţia României în 2014. Institutul Internațional de Cinematografie din Moscova  i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. 

Editat de Casa de Discuri EUROSTAR, acest album include şi faimoasele sale valsuri de recunoaştere universală, teme din filme celebre (Şatra, Lăutarii, Maria Mirabela), piese de muzică uşoară, toate şlagăre ale celui considerat de americani „Personalitatea Mileniului” (2000), iar de către ruşi Şoimul de Aur al muzicii de film (Trofeul Academiei Naţionale şi Ştiinţe Cinematografice din Rusia, 2008). 

Până în prezent Maestrul Doga, unul dintre foarte puţinii compozitori ai lumii care au compus şi au interpretat toate genurile muzicale clasice, cu excepţia muzicii de operă, a lansat în mai multe ţări peste 30 de albume cu muzică din filme celebre. 

 

“Am descoperit că oamenii n-au uitat să viseze la muzică”

 

Atunci când dirijează Eugen Doga ridică în picioare minute în şir publicul din sălile de concerte, fiind sărbătorit cu ropote de aplauze. Concertele pe care le-a avut la Ateneul din Bucureşti au avut menirea de a apropia definitiv publicul meloman din Bucureşti de creaţia unui compozitor român născut dincolo de Prut, autor al coloanei sonore a peste 200 de filme, între care se numără Dramă la vânătoare, Şatra, Lăutarii, Anna Pavlova, Maria Mirabella, Binecuvântaţi femeia, Portretul pictorului Djamilea, Regina Margot, Patul lui Procust…  

Cel pe care americanii îl numesc Omul Mileniului, iar ruşii îl apreciază drept Şoimul de Aur al muzicii lor de film, atunci când a fost răsplătit cu Trofeul Academiei Naţionale şi Ştiinţe Cinematografice din Rusia, declara: “Eu aparţin spaţiului românesc, iubesc Moldova, creez pentru binele ei şi nu am fost tentat să renunţ la ea nici măcar pentru un colţ de Rai, fiindcă aici a coborât Luceafărul”.

 

Naistul Vasile Iovu, maestrul Eugen Doga, Doina Uricariu și Ala Mindicanu la Concertul de la New York

 

Maestrul Eugen Doga a avut amabilitatea să îmi acorde un interviu în exclusivitate, în anul 2008, publicat în Cotidianul. Reproduc parţial acest interviu. 

 

Aţi început concertul de la Ateneu cu tablourile 1 şi 7 din baletul “Luceafărul”, interpretat de orchestra George Enescu. În program aţi inclus şi alte compoziţii inspirate de opera lui Mihai Eminescu. Credeţi că muzica secolului XX sau a secolului XXI mai poate fi influenţată sau provocată de un mare poet romantic, clasicizat de manuale?

Eu consider că opera lirică, epică, filozofică a marelui Eminescu e în sine o continuă geneză. Am scris muzica acestui balet în două acte şi şapte tablouri, pe un libret de Emil Loteanu, în anul 1983. Visul meu este ca acest balet extrem de dramatic să fie pus în scenă la Opera din Bucureşti. 


S-a cântat apoi “Baladă”, o piesă instrumentală pentru vioară şi orchestră, pe care aţi compus-o pentru spectacolul “Păsările tinereţii noastre”. De ce aţi ales să veniţi cu un concert format din 20 de piese şi fragmente alese din creaţiile mari, sacrificând ideea de a interpreta integral una sau două dintre creaţiile dumneavoastră?

Am ales special acest mod de a mă prezenta publicului din România la care visez de ani şi ani, cum a fost un vis de a aduce la Ateneu şi alte piese muzicale de mici dimensiuni pe versuri de Eminescu. Modernii şi postmodernii se ruşinează să fie muzicali şi omul tinde să-şi cenzureze, din păcate, sufletul romantic, stihiile cosmice şi psihice ce ne dau târcoale. Eu nu vreau să cedez în faţa modelor sau a prejudecăţilor. Omul s-a salvat de tăvălugul istoriei tragice cuibărindu-se în Frumuseţe, în Bine, în Dumnezeu. Nu există nici o rugăciune care să nu fie extrem de vitală, de muzicală, aşa că nu văd de ce ne-am feri să prezentăm iubitorilor de muzică piese miniaturale, fragmente din marile opus-uri, la care recurgem de câte ori publicul ne cere un bis, aşa cum mi s-a întâmplat la Ateneu după interpretarea fiecărei compoziţii.

 

Galina Beliaieva în pelicula Anna Pavlova în regia lui Emil Loteanu, pe muzica lui Eugen Doga


Aţi interpretat la pian “Sonet”, împreună cu orchestra, dar şi un “Adagio” şi un “Rondo”. Compozitorul Eugen Doga nu se mulţumeşte doar cu scrierea partiturilor, ci vrea să fie şi parte din interpretarea lor? 

Eu am făcut cursuri de dirijat vreme de cinci ani şi am fost violoncelist în Orchestra Radiodifuziunii din Chişinău. Apoi, la Bucureşti, a trebuit să-i suplinesc pe unii interpreţi.  


De ce nu concertaţi mai des în România?

Aş putea scrie o carte ca răspuns la această întrebare. Dar, cum vă spuneam, oricât ai vrea să-l ţii pe Eugen Doga în ţarcul de unde să nu ajungă muzica lui în România este inutil. În 1981 am scris Maria Mirabella, un cântec pe versuri de Grigore Vieru la filmul de animaţie al marelui regizor Ion Popescu-Gopo. Am avut o colaborare excepţională la filmele lui Emil Loteanu. În 1972 am primit Scoica de Argint la Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian pentru Lăutarii, iar în 1976, Scoica de Aur, pentru coloana sonoră şi filmul Şatra. Nu mă feresc să scriu şi piese de mici dimensiuni pe lângă simfonii, poeme simfonice, poeme vocal-simfonice, balete, cvartete de coarde, coruri a cappella, muzică de film, de teatru, piese instrumentale pentru pian, violoncel, acordeon, nai, flaut, vioară. Am scris şi peste 60 de romanţe şi peste 200 de cântece de muzică uşoară, tangouri, cântece pe motive populare româneşti, am scris aproape pentru toate genurile muzicale, cu excepţia muzicii de operă. 

 

Medeea Marinescu în Maria Mirabela, 1981


Prin lucrările dumneavoastră adunaţi muzica din toate ţările lumii, România, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Lituania, Uzbekistan, Kirghizia, China, Bulgaria, Cipru, Polonia, Germania, Marea Britanie, SUA, piese de muzică spaniolă şi latino-americană. S-a cântat, în a doua parte a concertului, “Venancia”, care ne trimite la pictura lui Goya şi la sonorităţile din “Carmen” ...

Am inclus în program şi Sârba, cu Vasile Iovu la nai şi orchestră, şi Valsul din filmul Dulcea şi tandra mea fiară. Am învăţat de la marele Enescu să caut muzica pretutindeni, în folclor, în natură, fără prejudecăţile snobilor. Degeaba râvneşti să atingi înălţimile, să experimentezi o modernitate rece, chinuită, dacă nu ai scris nici o piesă miniaturală, ca un diamant mai valoros decât orice taluz zgomotos de zgură. Am descoperit că oamenii n-au uitat să viseze la muzică, să se bucure, să se vindece prin ea. 


În 2015, publicam un articol intitulat Muzicianul Eugen Doga, cap de afiş la Montreal şi New York. 

Proiectul s-a derulat cu un mare succes de public şi cu o receptare entuziastă în cadrul mass-media, fiind filmat şi difuzat integral de televiziunile locale din Canada şi SUA.  

Marele compozitor şi virtuoz interpret la mai multe instrumente muzicale (violoncel, pian, muzicuţă etc.) Eugen Doga - a cărui creaţie a intrat în circuitul european şi universal al valorilor muzicale, a fost nu doar capul de afiş sau marea vedetă a Festivalului Limbii Române, ci şi marele Om şi Martor al unei istorii din ultimele şapte-opt decenii, în care Limba Română a reprezentat dorul unei populaţii de milioane de români, cărora le era interzisă, ori fals prezentată, drept o altă limbă, o limbă chipurile străină, scrisă anume cu alfabet chirilic. 

Declarat un Orfeu al muzicii în cartea pe care i-a consacrat-o Luminiţa Dumbrăveanu, intitulată Muzica este prima şi ultima mea iubire, Eugen Doga este cunoscut de zeci, poate sute de milioane de iubitori ai muzicii clasic-romantice.

Programul spectacolelor a cuprins recitaluri muzicale susţinute de marele compozitor şi virtuoz Eugen Doga, precum şi de vestitul naist şi dirijor Vasile Iovu. Repertoriul prezentat de Eugen Doga a inclus, în principal, piese instrumentale celebre, inspirate din opera lui Mihai Eminescu şi de folclorul românesc, precum şi alte creaţii personale, intrate în circuitul muzical universal şi patrimonial UNESCO, iar recitalul lui Vasile Iovu, Artist al Poporului, a cuprins, Hora Staccato de Grigoraş Dinicu, Ciocârlia (folclor românesc), melodii de Eugen Doga din filmele Patul lui Procust, Şatra, Ecoul Dacilor (suită de melodii româneşti) etc. 


Svetlana Toma dansând în filmul Șatra


Eugen Doga s-a născut pe 1 martie 1937, în satul Mocra, Transnistria (pe atunci URSS, astăzi Raionul Rîbnița, Republica Moldova). A absolvit Școala de muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1951-1955) – unde a şi predat mai târziu, apoi Conservatorul de Stat din Chișinău (1965). 

 Aşa cum spuneam, este compozitor de muzică de film (artistic, de animaţie, de televiziune), de teatru şi de estradă (Codrii mei frumoși, Cântec despre orașul meu, Cred în ochii tăi, Florile dragostei, Iubește, iubește, Am visat ploaia, ciclul pentru orchestră de estradă Ritmuri citadine),  muzică uşoară, spectacole (Radu Ștefan, întâiul și ultimul, Pe un picior de plai, Ce frumoasă este viața, Păsările tinereții noastre, Sfânta sfintelor), muzică pentru cor (ciclul coral Marș gigant), piese instrumentale, simfonii, lucrări camerale, muzică vocală de cameră, cantate (Curcubeul alb; Primăvara omenirii; Vocea omenească), romanţe, cvartete de coarde, poeme simfonice (Inima veacului, Mama), cântece pentru copii, balet (Luceafărul - balet în 8 tablouri, pe libretul de Emil Loteanu după poemul omonim de  HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu" o "Mihai Eminescu" Mihai Eminescu,  HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/1983" o "1983" 1983). 

Să adăugăm faptul că Eugen Doga a compus şi o simfonie, un poem simfonic şi unul vocal simfonic, două uverturi pentru orchestra simfonică, cinci cvartete de coarde pentru orchestră de cameră, douăsprezece coruri a capella, cincizeci de piese instrumentale, şaptezeci de valsuri, zece  tangouri, şaizeci de romanţe (dintre care opt pe versurile lui Mihai Eminescu), trei balete. A compus şi muzică în diverse stiluri naţionale pentru Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Lituania, Kîrgîstan, Uzbekistan, Afganistan, China, Bulgaria, Iugoslavia, Cipru, Polonia, Germania, Marea Britanie, SUA, dar şi piese inspirate de muzica spaniolă şi latino-americană.

A fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii din Republica Moldova (1967 - 1972). 

 

Eugen Doga, un compozitor complet

 

A debutat la studioul cinematografic Moldova-film în anul  HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/1967" o "1967" 1967, semnând muzica pentru comedia Se caută un paznic. A scris muzica a peste 200 de filme artistice, de ficţiune, documentare şi de animaţie şi a 13 spectacole de teatru. 

Filmele pentru care Eugen Doga a compus muzică s-au bucurat de mare succes, au fost premiate, iar coloanele lor sonore au devenit celebre. Eugen Doga a colaborat cu regizorul basarabean Emil Loteanu la mai multe filme produse de studioul Mosfilm şi distinse cu premii naţionale şi internaţionale. 

Sonetul lui Eugen Doga (scris în 1973) a fost declarat în Japonia drept Cea mai frumoasă melodie a anului

Două dintre piesele lui se regăsesc într-un top internaţional cu cele mai bune 200 de piese muzicale din toate timpurile: valsul Gramofon, pe locul 83 (înainte de uvertura Egmont a lui Beethoven, Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski sau Zborul bondarului de Nikolai Rimski-Korsakov), iar valsul „Dulcea şi blânda mea fiară” pe locul 94 (înainte de uvertura din Bărbierul din Sevilla de Rossini, Stele şi Dungi pentru totdeauna/ Stars and Stripes Forever al lui John Philip Sousa şi Marşul Rusesc, op. 426 al lui Johann Strauss).

Dintre filmele de desene animate cel mai cunoscut (de români) este Maria, Mirabela de Ion Popescu Gopo (1981), a cărui temă de Doga a devenit şlagăr. 

În mai 2012, Iosif Ion Prunner dirijorul Corului Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti a fost invitat la Moscova la concertul aniversar dedicat marelui compozitor Eugen Doga, Maestru Emerit al Artelor și Artist al Poporului din Republica Moldova (1967), Artist al Poporului din URSS (1987), laureat al Premiului de Stat din Republica Moldova și din URSS, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (din 1991) și Doctor Honoris Causa al Academiei de Artă din Chișinău, Deputat al Poporului în Sovietul Suprem (1987-1989) și în Parlamentul URSS (1989-1991). Anul 2007 a fost declarat de autoritățile Republicii Moldova drept Anul Eugeniu Doga. A fost membru al Comitetului de conducere al Uniunii Compozitorilor din  HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83" o "Uniunea Sovietică" URSS și Uniunii Compozitorilor din  HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova" o "Republica Moldova" Moldova, vice-președinte al UCM. 

A 75-a Primăvară romantică s-a intitulat concertul găzduit de Sala Mare a Conservatorului „P. I. Ceaikovski” din Moscova.

“(…) totul părea o noutate – compozitorul, dirijorul, soliştii, corul – artişti care au evoluat pentru prima data în acea sală – leagăn al artei ruse” – scria jurnalista Elena Ermereeva. “Publicul a descoperit o altă faţă a compozitorului: pe lângă muzica sa de film, el s-a înfăţişat spectatorilor drept un compozitor de muzică simfonică contemporană, ce îmbină tehnicile moderne de compoziţie cu melodismul caracteristic lui, atât de uşor identificabil. Prima descoperire a noului Doga s-a produs în momentul în care au început să răsune acordurile din premiera suitei de balet Venancia în interpretarea Marelui Cor Academic. Maeştrii cântului coral şi ai orchestrei simfonice a Filarmonicii din Moscova, sub bagheta dirijorului român Iosif Ion Prunner au… inundat sala cu acordurile inedite ale muzicii latino (…) În superba sală a Conservatorului din Moscova aplauzele au răsunat fără oprire timp de cincisprezece minute. A fost un succes reputat şi de compozitor, dar şi de dirijorul care evolua cu douăzeci şi cinci de ani în urmă pe scena moscovită ca pianist şi pe care revenise ca dirijor. După părerea muzicianului român, muzica de film poate fi clasată în prima linie alături de creaţiile lui Vladimir Cosma, dar din punct de vedere al simfonismului şi orchestrării, se situează pe o treaptă superioară. (…) Senzaţională a fost şi Premiera Recviem-ului. După avântul baghetei dirijorale, s-au contopit într-un tot ansamblul orchestral, corul, solista Alfi Karataeva, Artistă a Poporului, şi ansamblul de balet, conferind spectacolului şi mai multă magie”. 

Anul 2012 a marcat trei evenimente importante pentru viaţa şi cariera compozitorului Eugen Doga: 75 de ani de la naştere, 45 de ani de activitate în domeniul cinematografic (al muzicii de film) şi 35 de ani de la lansarea celebrului vals Dulcea şi blânda mea fiară, care este interpretat la toate concertele compozitorului şi care a încheiat apoteotic și acel concert aniversar. 

“Această lucrare este ca o retrăire individuală a compozitorului, pentru că valsul nu reprezintă muzica rusă. Este însă o piesă internaţională prin magnetismul şi particularitatea sa, ca o legătură în Occident şi Orient.” – aprecia la Moscova Iosif Ion Prunner.

În 2014, pe scena Ateneului Român a avut loc spectacolul aniversar dedicat compozitorului - Toamnă romantică - “un concert care nu a lăsat nici un dubiu asupra identităţii şi asupra percepţiei universale a muzicii sale”.

Sunteţi aşteptaţi la o sărbătoare a muzicii şi a respectului faţă de marele muzician EUGEN DOGA, care pe 1 martie 2017 va împlini 80 de ani!

Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe!

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.29