Într-o declarație comună, aproape 400 de super-bogați din 24 de țări au cerut politicienilor să ia măsuri pentru impozitarea averilor foarte mari. Inițiativa a fost motivată de creșterea inegalităților și de nevoia unor sisteme fiscale mai echitabile la nivel global. Printre susținători se află Abby și Tim Disney, moștenitori ai imperiului Disney, actorul Mark Ruffalo, dar și investitori și magnați imobiliari, precum Jeffrey Gural.
„Cei mai bogați 1% oameni ai planetei dețin acum mai mult decât restul de 95% din populația lumii la un loc”, se arată în scrisoare. „Milionari ca noi refuză să mai tacă. A venit momentul să fim luați în seamă. Taxați-ne și asigurați-vă că următorii cincizeci de ani vor împlini promisiunea progresului pentru toți”, completează ei.
„Taxați-ne pe noi”, spun aceștia, exprimând ideea că persoanele extrem de bogate trebuie să contribuie proporțional la binele comun.
Context global și motivele apelului
Potrivit experților, pandemia și crizele economice recente au accentuat diferențele dintre cei mai bogați și restul populației. Mulți dintre cei care semnează apelul susțin că impozitele actuale nu reflectă realitatea financiară și puterea lor economică.
Inițiativa a fost prezentată exact la Davos, unde liderii politici și economici din întreaga lume discută politici globale. Este un semnal puternic: chiar cei care gestionează miliarde văd necesitatea unei redistribuiri mai echitabile.
Inegalitatea economică depășește simpla nemulțumire legată de nivelul veniturilor. Potrivit lui Ingrid Robeyns, filosof și profesor de etică instituțională la Universitatea din Utrecht, această problemă are implicații mult mai profunde, așa cum arată într-o analiză publicată de The Guardian.
Reacții și implicații
Apelul a stârnit deja dezbateri aprinse. Criticii spun că măsura ar putea descuraja investițiile, în timp ce susținătorii cred că este un pas necesar pentru reducerea inegalităților sociale. Indiferent de opinii, mesajul este clar: sute de milionari și miliardari cer ca sistemul fiscal să fie ajustat, pentru ca cei cu averi uriașe să contribuie mai mult.
Creșterea abruptă a decalajului dintre bogați și restul populației nu mai este de mult o problemă abstractă. Ea se traduce în efecte concrete, vizibile la scară globală. Criza climatică este alimentată de decenii de activitate a cartelurilor petroliere, în timp ce milioane de oameni se confruntă cu foamete, paradoxal, într-o lume care produce mai multă hrană decât are nevoie. În paralel, decese care ar putea fi evitate continuă să se înregistreze.
Aceeași logică economică a dus la subfinanțarea școlilor publice, golite de resurse de fondurile de investiții private, și la transformarea locuințelor în simple instrumente financiare, nu în spații destinate traiului. Toate aceste fenomene au o rădăcină comună, și anume concentrarea extremă a bogăției și puterii economice.
„Atât timp cât evităm întrebarea dacă capitalismul neoliberal oferă ceea ce ne dorim și nu luăm în serios posibilitatea existenței unor sisteme mai bune, problemele-cheie ale lumii nu pot fi înțelese corect, cu atât mai puțin rezolvate”, explică Robeyns.
Privită din această perspectivă, inițiativa lansată la Davos capătă o dimensiune paradoxală. La nivel global, milionari și miliardari cer statelor să intervină pentru a corecta dezechilibrele unui sistem care le-a permis acumularea unor averi uriașe. Bogăția lor nu a apărut în vid, ci este rezultatul unor politici aplicate timp de decenii.
Experții avertizează însă că apelurile la responsabilitate voluntară nu sunt suficiente. Istoria arată că marile transformări sociale nu au fost finanțate din generozitatea elitelor, ci obținute prin mecanisme colective care au oferit angajaților și comunităților un rol real în deciziile economice, potrivit Fortune.