Ziua de 21 mai are o semnificație dublă. Este atât un moment religios, Sfinții Împărați Constantin și Elena, cât și unul cultural, legat de începutul verii și de tradițiile satului românesc.
Constantin cel Mare, împăratul care a schimbat istoria
Constantin cel Mare, cunoscut și ca Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, s-a născut în anii 272/274 și a murit în mai 337. A fost împărat roman între 306 și 337 și a devenit conducătorul întregului Imperiu Roman după înfrângerea lui Maxențiu și a lui Licinius.
Legenda spune că în anul 312, înainte de lupta cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer, în plină zi, o cruce luminoasă deasupra soarelui, cu inscripția „in hoc signo vinces”, adică „prin acest semn vei birui”. Noaptea, i s-a arătat în vis Iisus Hristos, care i-a cerut să pună semnul crucii pe steagurile armatei, notează doxologia.ro.
Constantin a urmat acest semn și a câștigat bătălia, moment considerat decisiv în apropierea Imperiului Roman de creștinism.
Sfânta Elena și descoperirea Sfintei Cruci
Flavia Iulia Helena, născută în jurul anului 248 și decedată în 329, a fost soția lui Constanțiu Chlorus și mama împăratului Constantin cel Mare.
Ea a fost cunoscută pentru credința sa, pentru pelerinajul în Țara Sfântă. În timpul călătoriei, a căutat locurile sfinte ale creștinismului și este asociată cu descoperirea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Potrivit tradiției, în timpul identificării crucii, un mort a fost atins de una dintre cele trei cruci găsite, iar acesta a înviat, semn considerat dovadă a puterii divine.
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
În cultura populară românească, ziua de 21 mai este cunoscută și sub numele de Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
Se spune că în această perioadă păsările își învață puii să zboare, iar oamenii respectă ziua pentru a avea protecție și liniște.
În mediul rural, această sărbătoare marchează începutul verii și este legată de activitățile agricole și de viața comunității.
Ce nu se face pe 21 mai
Tradițiile populare transmit mai multe interdicții.
Nu se lucrează la câmp, deoarece se crede că munca agricolă aduce pagube și afectează recolta.
Nu se spală haine și nu se fac treburi grele în gospodărie, pentru că ziua este considerată una de odihnă și protecție spirituală.
Nu se lucrează în vie, fiindcă se spune că strugurii pot fi afectați.
Nu sunt acceptate certurile și vorbele grele, pentru că acestea ar aduce dezechilibru în familie.
Ce este bine să faci în această zi
Conform tradiției, oamenii duc flori, în special bujori, la biserică și participă la slujbă.
Se aprinde focul în curte, un obicei vechi care simbolizează curățarea și protecția casei.
Se oferă ajutor persoanelor aflate în nevoie, un gest asociat cu bunătatea împărătesei Elena.
Constantin și Elena în istoria creștinismului
Constantin cel Mare a avut un rol decisiv în răspândirea creștinismului. După victoria de la Podul Milvius din 312, a emis Edictul de la Milano în 313, care a permis libertatea religioasă în Imperiul Roman.
El a sprijinit construirea bisericilor și a mutat capitala la Constantinopol, oraș care a devenit un centru al lumii creștine.
A convocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325, unde au fost stabilite elemente fundamentale ale credinței creștine.
Sfânta Elena a avut un rol important în sprijinirea creștinismului. În timpul pelerinajului la Ierusalim, a identificat locuri sacre și a sprijinit construirea unor biserici importante, inclusiv Biserica Sfântului Mormânt.
Prin faptele sale, a contribuit la consolidarea credinței creștine în Imperiul Roman.
Semnificația sărbătorii pentru români
În România, aproximativ două milioane de persoane poartă numele Constantin sau Elena. Sărbătoarea este una dintre cele mai respectate din calendarul ortodox și este asociată cu tradiții de familie, credință și începutul verii.
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt considerați „întocmai cu Apostolii”, datorită rolului lor în răspândirea și consolidarea creștinismului în lumea antică.