Roxana Bojariu a explicat că topirea ghețarilor din Groenlanda și Antarctica de Vest este accelerată nu doar de încălzirea globală directă, ci și de factori locali, cum ar fi relieful submarin și curenții oceanici calzi. Acești factori indirecți fac ghețarii mai instabili și accelerează scurgerea apei topite spre ocean.
„Topirea calotei polare, reducerea dimensiunilor, nu se mai vorbește în momentul ăsta despre această dovadă a încălzirii globale, dimpotrivă, se caută beneficiile, aspectele pozitive. Va fi o cale mai scurtă de comunicații prin Arctica, vor fi exploatate mine în Groenlanda, care erau ascunse de kilometri de gheață”, a spus jurnalistul Val Vâlcu.
„Asta dacă privim lucrurile fragmentat, pentru că în comunitatea științifică e clar o preocupare foarte mare pentru învelișurile de gheață ale Groenlandei, dar și ale Antarcticii de Vest mai ales, acolo unde rata de topire a ghețarilor este foarte accelerată de factori locali legați de relieful submarin, de curenții oceanici care aduc apă mult mai caldă.
La fel și în cazul Groenlandei, sunt și alți factori în afara de încălzirea efectivă - factorul direct. Sunt factori indirecți care, tot din cauza încălzirii și topirii, duc această apă topită la baza ghețarului și îl fac pe acesta mult mai instabil. Practic, îl fac mult mai alunecos și îl accelerează în curgerea sa spre ocean", a spus Roxana Bojariu.
Apariția migranților climatici
Roxana Bojariu a explicat că topirea ghețarilor din Groenlanda și Antarctica de Vest contribuie la creșterea nivelului Oceanului Planetar, în timp ce gheața marină din Antarctica nu afectează nivelul oceanului. Această creștere ridică probleme semnificative, inclusiv migrația climatică a comunităților de pe insulele joase din Pacific și Atlantic, care nu mai pot trăi din cauza nivelului ridicat al apei.
„Dacă vorbim de aspectele pozitive, dintr-un anumit punct de vedere, trebuie să avem imaginea completă. E vorba aici de o creștere a nivelului Oceanului Planetar prin aceste topiri ale învelișurilor de gheață din Groenlanda și din Antarctica de Vest. Când vorbim de gheața marină din Antarctica, pentru că gheața marină din Antarctica nu modifică nivelul Oceanului Planetar, ea oricum plutește pe Oceanul căruia deocamdată îi zicem Înghețat, dar se pare că în sezonul cald, în următoarele decenii, vom avea un ocean albastru acolo. Nu vom avea gheață deloc în sezonul cald.
E o mare problemă cu creșterea nivelului Oceanului Planetar. Deja au apărut migranții climatici. De exemplu micile insule din Pacific, dar și din Atlantic, au probleme și știu că există acum niște aranjamente bilaterale între Vanuatu și Australia, prin care se recunoaște, printre cauzele de migrație, și aspectul climatic pentru că sunt comunități care, fizic, nu mai pot trăi din ceea ce deja a crescut ca nivel al Oceanului Planetar. Vorbim de acei atoli care oricum sunt situați la o înălțime foarte mică față de nivelul oceanului”, a spus Roxana Bojariu.
Probleme legate de fenomene extreme
Roxana Bojariu a explicat că topirea gheții arctice afectează circulația căldurii și a vaporilor de apă între regiunile tropicale și arctice, ceea ce duce la schimbări în circulațiile atmosferice cu impact global. Aceste modificări pot intensifica fenomenele extreme.
„Mai sunt și alte probleme. De exemplu probleme legate de fenomenele extreme. Dacă avem aceste modificări în suprafețele acoperite cu gheață, din zona arctică de exemplu, modificările acelea duc la modificări în felul cum este transportată căldura și vaporii de apă între zona cuptorului tropical și frigiderul arctic, care își modifică caracteristicile. Atunci, apar modificări în circulații atmosferice și schimbarea climatică din Arctica nu rămâne acolo, are un impact global.
De exemplu, la latitudinile noastre, aceste modificări pot să determine o creștere a intensității unor fenomene extreme și lucrul acesta duce la pagube legate de furtuni mult mai intense, se modifică calea aceasta de transport a energiei, pentru că acele zone, dacă nu mai sunt acoperite de gheață, ele nu mai reflectă radiația solară, ci o absorb și atunci se modifică iar felul în care fluxurile de căldură și de vapori de apă ajung să fie transferate între componentele sistemului și între zonele geografice", a spus Roxana Bojariu.
Declanșări de pandemii
Roxana Bojariu a atras atenția că dezghețarea solului permanent înghețat poate elibera agenți patogeni „adormiți”, ceea ce ar putea declanșa pandemii pentru care omenirea nu este pregătită, deoarece sistemul imunitar actual nu mai este adaptat la astfel de organisme vechi.
„Nu am vorbit de impactul direct asupra comunităților locale, care pot să aibă probleme. Sunt și în Arctica probleme legate de felul în care trăiesc populațiile: inuiții, populațiile sami dinspre zona Finlandei sau alte populații de tipul acesta pentru că apar probleme legate de topirea ghețarilor, dar și topirea permafrostului, acel sol permanent înghețat.
Aceste topiri pot să elibereze inclusiv agenți patogeni aflați în stare de „adormire” și poți să ai probleme mari pe calea asta: declanșări de pandemii pentru care lumea nu e pregătită, pentru că sistemul nostru imunitar, al viețuitoarelor, s-a adaptat între timp la alte tipuri de organisme care au evoluat, nu la acelea care apar acum din vremuri trecute când s-au format ghețarii sau solul acela permanent înghețat", a spus Roxana Bojariu.
Exploatarea solului permanent înghețat, nerecomandată
Roxana Bojariu a avertizat că exploatarea permafrostului ar duce la emisii suplimentare de gaze cu efect de seră, ceea ce ar putea agrava schimbările climatice la nivel global. Potrivit climatologului, deși câțiva ar putea obține beneficii imediate, bilanțul este negativ, pentru că pe termen lung toată omenirea va suferi.
„Solul permanent înghețat s-ar putea exploata, dar asta înseamnă o creștere și mai puternică a concentrației gazelor cu efect de seră pentru că se emit mai multe gaze cu efect de seră, prin transport, prin exploatări, chiar prin scurgeri involuntare ale acelor exploatări. Deci, toate aceste lucruri înrăutățesc, la nivel global, schimbarea climatică și dacă unii, mult mai puțini decât întreaga omenire, pot să aibă niște foloase imediate, dacă lucrurile sunt văzute în perspectivă, bilanțul e negativ.
Practic, toți vom suferi, mai devreme sau mai târziu, și doar foarte puțini vor avea anumite beneficii imediate și nu pentru mult timp. Lucrurile trebuie privite în această perspectivă, naturală, nu într-o perspectivă în care bagi costurile de mediu sub preș, zici că nu contează și pe urmă ele își explodează în față”, a spus Roxana Bojariu la DC News.
Video: