Prof. dr. Mihai Manea, inspector școlar specialitatea istorie la ISMB și președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România APIR - Clio, a vorbit despre reducerea orelor de istorie și despre rolul acestei discipline în școală și a explicat că situația ține foarte mult de atitudinea decidenților politici.
Potrivit profesorului, România este printre țările din UE care au cele mai puține ore de istorie și este văzută dintr-o perspectivă care nu ține cont de interesele reale ale elevilor și profesorilor.
„Istoria în școală: Cum stau lucrurile din punct de vedere curricular? Au fost mari discuții... Reducere orelor de istorie, minimalizarea istoriei în programa școlară. Cum stă istoria la catedră?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.
„Este vorba despre atitudinea față de istorie a decidenților politici. România se numără printre țările Uniunii Europene care au cel mai mic număr de ore de istorie.
Cred că discuțiile au fost atât de sterile. Se pare că la gimnaziu, când s-a aprobat noul curiculum, în 2006, a existat un avânt, atunci s-a înțeles imperativul momentului. Acum suntem în epoca de finalizare a curriculumului pentru liceu și aici discuțiile se poartă altfel.
Ni s-a spus că trebuie să ne întoarcem la istoria națională. Excelent! S-a spus că așa-zisa abordare tematică a istoriei - și eu sunt de acord cu acest lucru - nu mai rentează, nu mai este achiesată nici de profesori, nici de elevi. Și avem ceea ce am văzut în zilele alegerilor prezidențiale, atitudinea față de evenimente.
Atunci, de ce am ajuns așa? Pentru simplul motiv că istoria a fost văzută dintr-o perspectivă care nu a ținut seama de ceea ce se numește interesul elevului și al profesorului”, a spus prof. dr. Mihai Manea.
„Nu va mai trebui să discutăm istoria ca o poveste”
Prof. dr. Mihai Manea a explicat că istoria predată în școală nu este istorie academică, ci una adaptată didactic, menită să dezvolte competențe.
„Aș vrea să ne referim la conținut și la sensul predării istoriei. Se au în vedere promovarea valorilor identitare, cristalizarea conștiinței naționale și a identității naționale pentru noile generații? Să știe că vin dintr-un popor, dintr-o civilizație care a contribuit la istoria Europei și a lumii, prin forța evenimentelor și prin proiecte personale, care a dat lumii niște valori, niște personalități”, a spus Sorin Ivan.
„Ca să vă răspund la întrebarea asta, trebuie să vă spun ceva. Un lucru pe care România încă nu îl înțelege bine și nu îl înțeleg bine nici decidenții în educație. Istoria din școală nu este istoria academică. Istoria din școală face un decupaj didactic, pedagogic, pentru partea din academic și o duce pentru școală.
Există ideea aceasta că istoria este o poveste frumoasă și am auzit în aceste zile, în care se discută programele pe liceu, că nu va mai trebui să discutăm istoria ca o poveste. Istoria trebuie predată ca un element bazat pe competențe. De fapt, idealul fundamental al disciplinei istorice este bazat pe competențe. Profesorul trebuie să formeze niște competențe elevului, predându-i anumite conținuturi de istorie”, a spus prof. dr. Mihai Manea.
VEZI ȘI: Suveranism versus europenism, o capcană? Ce este, de fapt, suveranismul / video
Ce trebuie să facă profesorul
De asemenea, prof. dr. Mihai Manea a explicat că puțini profesori predau pe competențe și că cei mai mulți se limitează la manual. Potrivit acestuia, profesorul ar trebui să fie mai activ la clasă, să renunțe la discursul de la catedră și să folosească metode moderne.
„Dar depinde cum o predăm ca să fie atractivă”, a spus Sorin Ivan.
„Aici este marea problemă. De 20 de ani de când administrez această disciplină în Municipiul București, și pentru că am și o imagine din țară, trebuie să vă spun că ideea de competență, care a fost lansată de doamna ministru Andronescu la primele discuții de la Agafton, în Moldova, în anii 2000, nu a progresat.
Eu nu cred că mai mult de 25% dintre profesori predau pe competențe. Ei predau manualul. Asta este lecția și el i-o prezintă elevului. E adevărat că perioada pandemiei i-a impus profesorului să treacă pe tablă smart, să lucreze online, l-a făcut pe profesor să se adapteze, dar asta este un proces care abia acum începe.
Deci din punctul meu de vedere, elementul identitar există. Cultivarea sentimentului identitar românesc nu a fost negat de nimeni. Nu a fost negat deschis, nu i s-a spus: „Nu facem asta vreodată”, dar trebuie mult de lucru cu profesorul acela la clasă, profesorul care este principalul actor. Ce trebuie să facă profesorul? Să se miște printre elevi, să lucreze cu elevii. Discursul ex-cathedra nu mai merge la anul 2026. Nu are nicio valoare”, a spus prof. dr. Mihai Manea.
„Și să se desprindă de manual. Sigur, să rămână atașat, dar să-și permită abordări libere. Avem astăzi tehnologie, sunt posibilități nenumărate de prezentare a istoriei într-o manieră atrăgătoare”, a spus Sorin Ivan la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV și Părinți și Pitici.
Video: