Pe măsură ce președintele american Donald Trump își reorientează atenția către războiul din Ucraina, după criza din Iran, aliații europeni ai Kievului își exprimă îngrijorarea privind posibila schimbare a negocierilor.
Pe măsură ce atenția președintelui american Donald Trump revine asupra conflictului dintre Rusia și Ucraina, după ce a gestionat recent criza din Iran, aliații Kievului încearcă să evite tensiuni diplomatice cu Washingtonul în cadrul summitului G7.
Liderul de la Casa Albă a sosit în Franța într-o notă relaxată, la o zi după aniversarea sa, declarând presei că totul este „frumos”, înaintea unei întâlniri cordiale cu președintele francez Emmanuel Macron.
Ulterior, Trump a transmis că, odată ce situația din Iran este încheiată, administrația sa își va concentra resursele pe războiul din Ucraina, un conflict pe care, în campania electorală din 2024, promisese că îl va opri în primele 24 de ore după revenirea la putere.
„Acum că acest lucru s-a încheiat, ne vom concentra pe asta și vom vedea dacă putem rezolva și această problemă”, a declarat Trump, alături de Macron. „Mor 25.000 de oameni pe lună, în mare parte soldați. Asta nu ar trebui să se întâmple.”
Pentru partenerii europeni ai Ucrainei, aceste declarații nu aduc liniște.
"Faptul că Trump era preocupat de alte probleme nu era neapărat un lucru rău"
În culise, oficialii europeni se tem că președintele SUA, eliberat de gestionarea zilnică a crizei iraniene, ar putea încerca să preia din nou controlul asupra negocierilor de pace privind Ucraina, să reducă influența Europei și să afecteze strategia occidentală de presiune maximă asupra Rusiei și sprijin total pentru Kiev.
„Faptul că Trump era preocupat de alte probleme nu era neapărat un lucru rău”, a declarat un diplomat al Uniunii Europene, care, ca și alții citați, a vorbit sub protecția anonimatului.
Subiectul războiului din Ucraina va reveni în centrul discuțiilor marți, când Trump și liderii G7 se vor reuni cu președintele Volodimir Zelenski pentru o sesiune de lucru de două ore.
Zelenski a reiterat în mod public că implicarea Statelor Unite rămâne decisivă pentru încheierea conflictului. Liderul ucrainean a afirmat că, în discuția telefonică de duminică cu Trump, cei doi au analizat „idei bune care ar putea apropia pacea”.
„Președintele are o abordare umanitară și dorește încheierea acestui război pentru ca vărsarea inutilă de sânge să înceteze”, a declarat un oficial al administrației Trump. „Președintele și echipa sa au depus eforturi considerabile pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina și rămân optimiști că, în cele din urmă, va fi posibil un acord de pace.”
Totuși, pentru europeni, afirmația lui Trump potrivit căreia vede o posibilitate de a „face ceva” după discuțiile separate cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski ridică riscul ca Europa să fie din nou marginalizată în procesul de decizie.
În același context, președintele Franței a subliniat că Europa trebuie să fie implicată în negocieri, având în vedere contribuția sa majoră la sprijinul militar pentru Ucraina.
„Negocierea potrivită este aceea în care Ucraina și Rusia se află la masa discuțiilor, iar europenii și americanii sunt alături de ele”, a declarat Macron într-un interviu pentru TF1.
Abordări diferite
În fața presei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că majorarea sprijinului financiar pentru Ucraina trebuie să fie o prioritate centrală a summitului G7.
„Europa își menține sprijinul neclintit pentru Ucraina”, a spus aceasta, precizând că pachetul de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene acoperă aproximativ două treimi din nevoile financiare ale Kievului pentru anul curent și următor.
„Pentru restul de o treime, este necesar ca partenerii Ucrainei să își intensifice contribuțiile. Acesta va fi unul dintre subiectele summitului”, a adăugat ea.
Von der Leyen a evidențiat și dimensiunea politică a sprijinului european, amintind decizia de deschidere a negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.
„Ucraina și-a îndeplinit obligațiile, iar acum trebuie să ne respectăm și noi angajamentele”, a spus ea.
Totodată, a anunțat un nou pachet de granturi UE în valoare de 75 de milioane de euro pentru Ucraina și un împrumut de 15 miliarde de euro pentru Franța, destinat industriei sale de apărare, prin programul SAFE.
Președintele Consiliului European, António Costa, a afirmat că „unitatea și determinarea G7 sunt esențiale” pentru a încheia un conflict care durează mai mult decât Primul Război Mondial.
După preluarea de către Europa a unei mari părți din povara sprijinului pentru Ucraina, liderii europeni încearcă acum să determine Statele Unite să accepte o linie comună de negociere cu Rusia, potrivit unor oficiali implicați în pregătirile summitului.
„Este important ca celelalte state G7, în special Statele Unite, să nu își reducă sprijinul față de Ucraina”, a declarat un oficial din administrația Macron.
Discuțiile cu Putin
Înainte de începerea negocierilor oficiale, Trump a provocat îngrijorări în Europa după o convorbire telefonică îndelungată cu Vladimir Putin, chiar de ziua sa de naștere.
„Am avut ieri o conversație foarte bună atât cu președintele Zelenski, cât și cu președintele Putin și cred că poate putem face ceva în această privință”, a declarat Trump.
„Cred că amândoi sunt foarte deschiși”, a completat liderul american.
Îngrijorările au fost amplificate de anunțul consilierului rus Iuri Ușakov, potrivit căruia trimișii lui Trump pentru dosarul ucrainean, Steve Witkoff și Jared Kushner, urmează să meargă la Moscova în perioada următoare.
Două teme majore vor domina discuțiile de marți: cum poate fi determinat Vladimir Putin să accepte negocieri reale de pace și cine ar trebui să reprezinte aliații Ucrainei la masa tratativelor.
Pe tema presiunii asupra Rusiei, Uniunea Europeană pregătește finalizarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni, care vizează flota „din umbră” a petrolierelor rusești și menținerea plafonului de preț pentru petrol.
În schimb, există puține indicii că Statele Unite, care au relaxat unele sancțiuni energetice pe fondul creșterii prețurilor globale, intenționează să adopte aceeași linie sau să aloce fonduri suplimentare pentru sprijinirea Ucrainei.
Un alt punct sensibil rămâne structura viitoarelor negocieri și rolul actorilor implicați. Zelenski a insistat recent ca Europa să participe direct la discuții, nu ca mediator, ci ca aliat cu interese comune.
Înainte de summit, oficialii europeni și ucraineni au cerut o poziție comună fermă a Occidentului, care să excludă ideea cedării de teritorii de către Ucraina.
Germania, Franța și Regatul Unit, grupul „E3”, au făcut recent pași timizi către dialog cu Moscova, trimițând emisari la întâlniri cu oficiali ruși.
Cele trei state au menținut însă linia oficială: cer încetare completă și imediată a focului, garanții de securitate pentru Ucraina și utilizarea actualei linii a frontului ca punct de plecare pentru eventuale negocieri.
Dacă Trump va interveni direct în proces, este posibil ca abordarea sa să difere de cea europeană și chiar să excludă implicarea Europei din negocieri.
„Se dovedește că singura persoană de pe planetă care poate aduce cele două părți împreună și poate încerca să negocieze sfârșitul acestui război este președintele Trump”, a declarat un înalt oficial al administrației americane, conform Politico.
