Criza migranților din Spania are ecou în întreaga Europă, în condițiile în care dreapta radicală încearcă să capitalizeze nemulțumirile legate de imigrație, politicile climatice și creșterea costului vieții.
În același timp, fragmentarea partidelor tradiționale și apariția unor noi formațiuni fac ca formarea viitoarelor guverne să depindă tot mai mult de alianțe și negocieri post-electorale. Patru țări europene, în care trăiește jumătate din populația Uniunii Europene, au alegeri în anul super-electoral 2027.
În Franța, Le Pen e favorită în sondaje
Franța va organiza alegeri prezidențiale în aprilie 2027, iar lidera Rassemblement National, Marine Le Pen, pornește ca favorită în sondaje, în ciuda condamnării sale pentru deturnarea de fonduri europene. Curtea de apel i-a redus interdicția de a candida, permițându-i să intre în cursă. Sondajele o plasează la aproximativ 36% în primul tur și îi atribuie șanse de victorie în turul al doilea, inclusiv într-o confruntare cu fostul premier Édouard Philippe. Dacă tendința se menține, Franța ar putea avea pentru prima dată un președinte provenit din extrema dreaptă.
În Italia, extrema dreaptă amenință poziția lui Meloni
În Italia, alegerile parlamentare sunt programate pentru 2027, însă coaliția premierului Giorgia Meloni traversează o perioadă dificilă. Guvernul a suferit recent un eșec parlamentar la votul privind reforma electorală, iar scena politică este complicată de ascensiunea noului partid de extremă dreapta Futuro Nazionale, condus de fostul general Roberto Vannacci. Formațiunea a depășit Liga în unele sondaje și atrage votanți inclusiv din partidul lui Meloni, promovând politici radicale privind imigrația și valorile tradiționale. Deși Fratelli d'Italia rămâne primul partid al țării, opoziția de centru-stânga are în prezent un ușor avantaj în intențiile de vot, iar rezultatul alegerilor va depinde și de eventualele alianțe electorale.
În Polonia se vorbește de Polexit
În Polonia, alegerile parlamentare trebuie organizate până în noiembrie 2027. Principalul partid de opoziție, Lege și Justiție (PiS), se confruntă cu cea mai gravă sciziune din ultimele două decenii, după conflictul dintre liderul Jarosław Kaczyński și fostul premier Mateusz Morawiecki, care a dus la plecarea a peste 30 de parlamentari. În paralel, discursul conservatorilor devine tot mai critic la adresa Uniunii Europene. Deși PiS respinge ideea unui „Polexit”, lideri ai partidului cer retragerea Poloniei din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii și susțin organizarea unui referendum privind politicile climatice ale UE, alimentând dezbaterea despre viitoarea relație dintre Varșovia și Bruxelles.
În Spania, socialiștii cad, drepta radicală urcă în sondaje
În Spania, alegerile generale trebuie organizate până în august 2027. Guvernul socialist condus de Pedro Sánchez intră în campania preelectorală după rezultate slabe în alegerile regionale, în special în Andaluzia, unde socialiștii au înregistrat cel mai slab scor din istoria lor, iar Partidul Popular și-a consolidat poziția. În mai multe regiuni, formațiunea conservatoare guvernează cu sprijinul partidului de extremă dreapta Vox, care și-a întărit rolul de potențial arbitru al viitoarelor majorități. Deși actuala coaliție de guvernare rămâne la putere, tendința ultimelor alegeri regionale indică un avantaj pentru dreapta înaintea scrutinului național.
